Zonă cu un uriaș potențial turistic, Vâlcea de Mijloc are, pe lângă o serie de atracții ce țin de peisajul natural și arhitectural, ceva ce o face unică în această parte a țării: o linie de mocăniță. Spre deosebire de alte mocănițe, scopul acesteia din sudul țării este, azi, strict economic, actualul proprietar al terenului pe care îl străbate fiind Ciech Soda Romania, unul dintre cei mai puternici agenți economici din județ.
Costești
Vâlcea se află la o "margine" a Olteniei, în vecinătatea Ardealului și la intersecția drumurilor Munteniei, o poziționare care i-a conferit variate forme de tradiții, stiluri în arhitectură și urbanism și o istorie aparte. În Vâlcea, influențele transilvane coboară până spre mijlocul județului, odată cu sosirea păstorilor din Mărginime, stilul românesc ortodox predomină în arealul mănăstiresc iar în văile râurilor, apicultura și exploatările forestiere, tipice Olteniei de sub munte, au rămas ocupații preponderente.
Tot acest amestec — păstori, apicultori, sculptori în lemn, pietrari și monahi — este legat de aproape 150 de ani printr-o linie de mocăniță care, printr-un miracol, există încă, fiind singura rămasă în sudul României.
Mocănița la Tomșani
Povestea mocăniței Vâlcii de Mijloc începe la finele veacului al XIX — lea, când se decide prin ordin regal înființarea unei linii de tren cu ecartament redus în județul Vâlcea care să lege economic zona montană a Vaideeniului de orașul Băbeni, aflat pe malul Oltului, un important centru forestier. Aceasta se contruiește în doar 5 ani, pe o rută de aproximativ 50 de kilometri și aduce ani de zile, din munte, lemnele.
Totodată, ea a transportă și pasageri, locuitori din Vaideeni, Costești, Tomșani, Frâncești și Băbeni. Astfel au apărut primele gări din cărămidă roșie cu turn de apă, adevărate bijuterii arhitecturale în zilele noastre.
După construcție, linia de mocăniță are succes 60 de ani, iar după război, autoritățile comuniste își propun desființarea ei, odată cu dezvoltarea infrastructurii de transport rutier. Se decide, astfel, demontarea acestei linii așa cum s-a întâmplat și în alte județe din sudul țării.
Valea Bistriței
Salvarea vine însă de la un activ industrial, prima unitatea economică, Uzinele de Sodă, care se contruiește în reînființatul județ Vâlcea. Conducerea uzinei ia legătură că prim-secretarul Partidului Muncitoresc Român de la Râmnicu Vâlcea și vine cu o idee care salvează de la dispariți primul tren din județ. Uzinele Sodice Govora aveau nevoie de materie primă de la carierele de piatră de la Costești și se propune modificarea traseului mocăniței, păstrând însă 70% din linia veche. Cinci ani durează această modificare de traseu dinspre Govora spre Băbeni și de la Tomșani spre carierele de calcar de la Costești.
Astfel, din 1959 și până în prezent, mocănița reprezintă drumul care unește localitățile Vâlcii de Mijloc.