Timp de peste un secol trenul a fost cel mai la îndemână mijloc de călătorie pe distanțe lungi, fiindcă existau puține alternative. Acum 80 de ani trenul făcea 15 ore între București și Budapesta, în prezent se face cu o oră în plus. Mai mult, către Chișinău drumul este extrem de lung, către Bulgaria sunt opțiuni limitate, iar spre Serbia și Ucraina nu sunt trenuri directe, scrie Hotnews.ro ]ntr-o analiză a situației feroviare prezente.
Doar cu Ungaria există multe legaturi. În condițiile în care tot mai multă lume merge cu mașina în afara țării, iar biletele de avion devin tot mai accesibile, drumul cu trenul în străinătate este doar pentru cei foarte răbdători. De ce s-a ajuns aici, cât costă călătoriile cu trenul și cât durează puteți citi pe larg mai jos.
Informația pe scurt:
- În anii 30', dar și în timpul comunismului, România avea trenuri internaționale către destinații îndepărtate precum Paris, Ostende sau Berlin.
- Acum 80 de ani călătoria cu trenul între București și Budapesta dura mai puțin ca acum. Și spre orașe precum Varșovia, Cracovia, Chișinău și Lvov se ajungea mai repede decât în prezent.
- VItezele mici de pe coridorul IV (Sighișoara - Deva - Arad - Curtici) fac ca un drum cu trenul de la București să dureze 16 ore până la Budapesta, 19 ore până la Viena și 23 de ore până la Praga.
- Dacă la noi sunt tronsoane numeroase cu viteze medii de 40-50 km/h, în Ungaria vitezele medii sunt de 75-90 km/h, iar în Austria, de peste 100-120 km/h.
- Budapesta este destinația externă cu cele mai multe trenuri, 10 pe zi, iar un tren ajunge până la Viena. CFR și-a redus în ultimii ani prezența în traficul internațional din cauza problemelor financiare, dar și din cauza companiilor feroviare din țările vecine.
- Ofertele tot mai bune au făcut ca avionul să fie o soluție excelentă pe multe destinații. Chiar și în cazurile în care trenul este mai ieftin, avionul câștigă fără îndoială la capitolul durată.
- Cu Bulgaria legăturile sunt puține, pe podul de la Calafat trece un tren pe zi pe sens, iar între Medgidia și Kardam nu mai circulă trenuri de câțiva ani.
- Spre Serbia nu mai sunt trenuri directe, iar către Ucraina s-ar putea introduce din 2019.
Au rămas în urmă vremurile de glorie ale trenurilor care legau Estul cu Vestul
Acum peste 130 de ani acceleratul București - Viena reprezenta o revoluție, fiindcă drumul putea fi făcut în doar o zi și câteva ore și nu în peste două săptămâni și cu riscuri uriașe, cum se întâmpla înaintea apariției trenului direct.
Între cele două războaie mondiale existau vagoane directe de la București către Paris, Berlin, Veneția sau Ostende (Belgia) și vitezele medii din România nu erau cu mult inferioare celor din Vest.
Un drum București - Budapesta dura mai puțin acum 80 de ani decât în prezent și asta se întâmplă din cauza lucrărilor întârziate de pe coridorul IV. În 1939 trenul făcea 14 ore și 50 de minute de la București la Budapesta, iar acum face cu o oră mai mult, dar asta și din cauză că ăn localitatea de după granița maghiară, Lokoshaza, trenurile staționează și peste 40 de minute.
Și datorită geopoliticii de atunci, dar și fiindcă trenul era principalul mijloc de transport în Europa, o mulțime de rute internaționale traversau România către sudul Europei, către centru și către nord.
Spre Ostende, stațiune belgiană la Marea Nordului, erau trenuri din București, prin sudul, centrul și nordul Europei, iar datorită granițelor, mult diferite atunci, erau trenuri directe către Polonia și Germania, prin Cernăuți (atunci în România), Lvov (atunci în Polonia) și Breslau (actualul Wroclaw din Polonia, atunci în Prusia.
Pare de necrezut că în anii 70' existau vagoane directe cu Parisul sau cu Munchen-ul, deși atunci era aproape imposibil să obții dreptul de a te duce în Vest. Erau însă folosite intens trenurile către Est și nu puțini români au vizitat în anii 60' sau 70' orașe celebre din fosta URSS, precum Kiev, Moscova, Leningrad, Vilnius sau Riga.
În 1989 România era traversată de peste 15 trenuri internaționale de lung parcurs, numărul fiind mare vara când existau trenuri către Marea Neagră, precum Moscova - Varna sau Praga - Mangalia.
Chiar și până acum 8-9 ani existau vagoane directe spre Praga sau Cracovia, însă puțini români rezistau să meargă o zi la vagon standard de clasa a 2-a sau chiar și șl la cușetă.
Acum câțiva ani circula de câteva ori pe vară un tren de foarte lung parcurs care pornea din Saratov, din regiunea Volga, și ajungea la Varna. Trenul făcea în total 60 de ore pe 3.000 de km și străbătea România de la Iași la Giurgiu.
Câteva experiențe personale
Articolul complet poate fi citit pe hotnews.ro
Comentarii:
Facebook