Arhitecţii Centrului de Excelenţă în Urbanism „Ion Mincu“ (CEP) au prezentat autorităţilor un proiect de transformare a Gării de Nord într-o Eurogară cu tren de viteză, mall şi clădiri de birouri, cu o valoare de piaţă de circa 2,4 mld. euro. Proiectul ar putea fi terminat în minim zece ani, scrie CAPITAL.
Discuţiile despre transformarea Gării de Nord într-un obiectiv comercial şi public modern au început cu mulţi ani în urmă, ba chiar în 2011 s-a ajuns până la semnarea unui memorandum între ministerele transporturilor din România şi Belgia ce prevede cooperarea în vederea modernizării infrastructurii de transport din Bucureşti, proiect care include şi schimbarea la faţă a Gării de Nord. Ca şi în cazul celorlalte proiecte propuse pentru modernizarea celui mai important nod feroviar din România şi pe acesta s-a aşternut praful şi a fost înghiţit de birocraţie.
Noul proiect prezentat de arhitecţi a începul cu un studiu de fezabilitate realizat încă din 2014 care propunea coborârea în subteran a liniilor de cale ferată şi crearea unui spaţiu care să devină o esplanadă verde. Partea dintre gară şi pasajul Basarab urma să devină un centru de afaceri, iar în zonele de triaje a fost prevăzută construcţia a două eco-cartiere.
În 2016, proiectul a fost remodelat şi eficientizat, astfel încât s-a ajuns la o soluţie tehnică care cuprinde o Eurogară cu două terminale: Gara principală (Terminalul A) se propune a fi mutată la o distanţă de circa 1,3 km, la nord de Podul Grant. Ea ar fi legată de mijloacele de transport în comun de pe Calea Griviţei şi s-ar construi simultan cu un mall adiacent. Întregul ansamblu ar fi legat de Gara de Nord actuală (Terminalul B) printr-o spină urbană densă, cu clădiri de birouri, centru de afaceri, clădiri administrative şi săli de conferinţe, un eco-cartier şi dotări comerciale, culturale şi de agrement. Soluţia propune o legatură rapidă de tip monorail (ca la aeroporturi) între cele doua terminale.
Suprafaţa desfăşurată totală care poate fi construită în jurul Gării de Nord, pe cele 48 hectare, se apropie de 1,5 milioane de metri pătraţi, iar valoarea de piaţă finală a întregii dezvoltări urbane se ridică la aproximativ 2,4 miliarde de euro. ONG-ul propune realizarea proiectului într-un parteneriat public-privat în două etape de dezvoltare. În această formulă investiţia ar putea începe să fie amortizată încă din cel de-al treilea an de funcţionare a zonei de mall şi birouri.
Proiectul discutat cu belgienii prevede realizarea unui nivel suprateran şi a altor două subterane: o linie pentru tren suburban şi una pentru metrou. Partea supraterană ar trebui să cuprindă spaţii comerciale, adică o dezvoltare de tip mall. Rămâne de văzut dacă autorităţile române vor avea mai multă inspiraţie în atragerea investitorilor privaţi deja activi pe piaţa locală, după modelul ţărilor vecine
Mai multe informații pe capital.ro
Comentarii:
Facebook