Administrarea defectuoasă, lipsa de interes a guvernanţilor şi investiţiile reduse în infrastructură au aruncat companiile feroviare CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători într-o gaură a pierderilor de 1,3 miliarde de euro cumulate în 2007-2010, potrivit unei analize a Ziarului Financiar. Semne de ieşire din acest dezastru nu au apărut pînă acum.
"Situaţia în care se află căile ferate române este dovada iresponsabilităţii în administrare. Nu înţeleg cum s-a putut ajunge la aceste pierderi, care sînt incalificabile, aşa cum este şi prestaţia managerială la companiile feroviare de stat. Nu pot să înţeleg cum s-a tolerat acest lucru pînă acum", afirmă Daniel Dăianu, analist economic.
CFR SA, care administrează infrastructura de cale ferată, a avut pierderi totale de 840 de milioane de euro în perioada 2007- 2010, în timp ce compania CFR Călători a bifat pierderi de 180 de milioane de euro, iar CFR Marfă de 254 de milioane de euro în aceeaşi perioadă, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
Deşi calea ferată a ajuns la un nivel de degradare dramatic (un tren parcurge în aproape 6 ore distanţa de 330 de km dintre Tulcea şi Bucureşti din cauza restricţiilor de viteză), statul continuă să aloce mai puţini bani pentru infrastructura feroviară decât pentru cea rutieră. Anul acesta, din bugetul de 3,4 miliarde de euro al Ministerului Transporturilor, 990 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru calea ferată, faţă de 1,8 miliarde de euro pentru Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Spre comparaţie în Franţa, Austria, Germania sau Anglia fondurile pentru calea ferată ajung la 50%-60% din bugetul ministerului. Mai grav este că suma alocată de statul român pentru investiţii în calea ferată este cheltuită ineficient. Deşi anul trecut a fost finalizată reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa cu peste 900 mil. euro, timpul de parcurgere a rămas acelaşi ca înainte de reabilitare.
Şi de aici o serie de consecinţe directe şi negative precum scăderea cererii pentru biletele de tren şi a comenzilor pentru transportul de marfă efectuat de compania de stat. Durata mare de parcurgere a distanţelor pe calea ferată duce la o reorientare a cererii pentru transportul rutier sau chiar pentru transportul privat feroviar. Operatorii privaţi feroviari reuşesc printr-un management eficient să facă profit pe aceeaşi cale ferată pe care activează trenurile companiilor de stat.
Nu doar compania CFR Călători, subvenţionată de stat cu peste 2 miliarde de euro în ultimii ani, dar şi compania CFR Marfă raportează de la an la an pierderi imense. Cea mai mare gaură însă o face CFR SA, care este în acelaşi timp şi "datoare vîndută".
Articolul complet pe zf.ro
Comentarii:
Facebook