Costul mediu pentru un kilometru de linie feroviară de mare viteză este de 25 milioane euro în UE, dar vitezele medii sunt la 45% din cele proiectate și multe dintre liniile de mare viteză din Europa au fost construite nu în funcție de ce era nevoie, ci în funcție de interesele politice, arată un raport al Curții Europene de Conturi, instituția care verifică dacă fondurile UE sunt colectate și utilizate corect. Raportul susține că rețeaua de trenuri de mare viteză este ”un mozaic ineficient”, unele proiecte au fost construite în locuri unde nu era nevoie de trenuri super-rapide, iar altele au prea multe opriri. Un segment din Alpi este cel mai scump, cu costuri estimate la 145 milioane euro/km.
Prima linie de mare viteză din Europa a fost inaugurată între Roma și Florența, în 1977, iar câțiva ani mai târziu s-a lansat TGV-ul francez, în timp ce la începutul anilor 90 a început puternica dezvoltare a rețelelor din Spania și Germania.
În prezent sunt 9.100 km de linii feroviare de mare viteză în UE și Curtea de Conturi spune că este puțin probabil că va fi atinsă ținta de a avea 31.000 km în 2030.
Raportul este foarte critic la adresa trenurilor europene de mare viteză, iar pentru noi, românii, acest lucru pare surprinzător, mai ales că la noi trenurile au viteza medie de numai 43-45 km/h.
Raportul European Court of Auditors (ECA) este critic din punct de vedere financiar și explică faptul că proiectele au costat mult mai mult, nu au fost făcute mereu unde chiar era nevoie și vitezele trenurilor sunt mult sub cele prognozate la începerea unui proiect.
Curtea analizează în detaliu zece proiecte de linii de mare viteză din 5 țări, proiecte ce totalizează 5.000 km și vor costa în total peste 100 miliarde euro (nu toate cele analizate sunt terminate).
Curtea Europeană de Conturi este auditor extern independent și apără interesele contribuabililor din UE. Nu dispune de puteri juridice, dar are misiunea de a îmbunătăți gestionarea bugetului UE de către Comisia Europeană și de a raporta pe marginea situației financiare a Uniunii.
Concluzia ECA este că, în medie, un proiect este construit în 16 ani de la redactarea primelor planuri și media de cost este 25 milioane euro/km, proiectele din Germania și Italia fiind mai scumpe, cu maximul de 145 milioane euro estimat pentru o secțiune complicată în zona pasului Brenner dintre Italia și Austria. În zonele de câmpie costurile pot scădea la sub 12 milioane euro/km.
Curtea de Conturi susține că nu se justifică financiar construcția unei linii de mare viteză în munte, pe sub pasul Brenner, fiindcă ar costa enorm și trenurile ar economisi foarte puțin timp. Trenurile dintre Munchen și Verona (445 km) fac acum 5 ore și 24 de minute și, după investiții de 12 miliarde euro timpul s-ar reduce la 3 ore și jumătate, ceea ce ar însemna o viteză medie de sub 130 km/h. Tunelul pe sub pasul Brenner ar trebui terminat în 2027 și întreaga secțiune, în 2040.
Raportul spune că rețeaua europeană de trenuri de mare viteză este un ”mozaic ineficient”, fiindcă deciziile au fost luate nu de UE, ci de guvernele naționale care rar au gândit din punct de vedere al eficienței costurilor și liniile nu au fost gândite să fie transfrontaliere.
Articolul complet poate fi citit pe hotnews.ro
Comentarii:
Facebook