ADEVĂRUL: Ce linii ferate vrea statul să desfiinţeze. Lista tronsoanelor cu pierderi financiare

Tronsoanele cu cele mai mari pierderi financiare, care nu au prezentat interes nici pentru investitorii particulari chemaţi să le ia în chirie, ar putea intra pe o listă neagră a excluderii din reţea.

Chiar dacă operatorii feroviari au contestat vehement proiectele care prevăd desfiinţarea unei părţi substanţiale (40%) din căile ferate, Master Planul General de Transport, dezbătut joi cu autorităţile din domeniu, păstrează teza desfiinţării. În document este prevăzută stabilirea unei „reţele primare" reprezentând 60% din totalul căilor ferate existente acum, reţea care va beneficia în continuare de subvenţii şi finanţări, şi a unei „reţele secundare" (restul de 40%), pentru care sunt creionate mai multe scenarii.

Cel mai bun scenariu pentru liniile din „reţeaua secundară" presupune existenţa unui interes local sau privat, caz în care subvenţionarea ar veni de la autorităţile locale (sau judeţene) ori din surse private.

Cel mai rău scenariu: „Excluderea din reţeaua naţională de căi ferate", în cazul liniilor care nu prezintă interes local sau privat.

Deveselu, pe lista neagră?

Autorităţile participante la dezbaterea publică de joi n-au fost în măsură să dea exemple concrete de linii care ar putea ajunge să fie desfiinţate, dar de-a lungul timpului s-au făcut mai multe liste negre, bazate în special pe criteriul pierderilor financiare şi al traficului scăzut.

Într-un top al pierderilor, realizat în 2009 pentru justificarea scoaterii la închiriere, se regăsesc liniile Ploieşti Nord – Măneciu, Curtea de Argeş – Piteşti, Zimnicea – Roşiori Est, Sântana – Brad, Timişoara Nord – Cenad, Livezeni-Lupeni, Mintia-Păuliş-Lunca Gr. T şi, atenţie, Corabia-Caracal. Da, Corabia-Caracal, linie simplă neelectrificată care străbate şi zona Deveselu (judeţul Olt), unde americanii vor să construiască faimosul scut antirachetă.

De ce ar putea fi închise aceste linii ne explică Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare:

„În prezent, statul acordă pachete sociale (subvenţii pentru serviciul public de transport de călători) pe majoritatea liniilor ferate, dar dacă se va aplica scenariul prevăzut în Master Plan, doar pe liniile din reţeaua primară vor mai primi aceste pachete sociale. Reţeaua secundară nu va mai primi subvenţii decât, eventual, de la consiliile judeţene, însă acestea nu au cadrul legal pentru asemenea facilităţi. Or, investitorii privaţi sunt interesaţi în primul rând de aceste pachete sociale şi, dacă nu le vor mai primi, vor pleca".

„Eliminarea, peste 3-5 ani"

Marcel Boloş, directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Transporturi (AM POST), a încercat să atenueze duritatea mesajului că se vor închide 4.000 de kilometri de cale ferată, spunând în cadrul dezbaterii publice că eliminarea aceasta va începe abia peste câţiva ani.

„Se va crea o instituţie independentă care va analiza fiecare tronson de cale ferată în parte şi va lua o decizie, că asta se va închide, asta nu. Dar staţi liniştiţi că lucrurile acestea nu se vor întâmpla mâine, ci peste 3-5 ani. Este eronat să spui că România urmează să taie 30% din reţea", a spus oficialul AM POST.

Mai mult pe adevarul.ro