Patru confederații sindicale reprezentative la nivel național – BNS, Cartel Alfa și CSDR afiliate la ETUC – și o confederație patronală au trimis o scrisoare deschisă lui Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă și drepturi sociale din cadrul Comisiei Europene, în 5 iulie 2021.

Victor Stan, președintele BNS Timiș, a explicat că scopul documentului este pentru a arăta Comisiei Europene că în România se încearcă eliminarea și înlocuirea dialogului social, așa cum este el prevăzut în legislația română și a Uniunii Europene, cu un fel de dialog civic (ONG, structuri patronale nereprezentative), respectiv respingerea PNRR pe acest sector. ”Actuală coaliție de guvernare din România folosește oportunitatea reformelor prin PNRR pentru a afecta legitimitatea dialogului social din România prin includerea în acest proces a unor parteneri care nu sunt organizați și nu funcționează în baza legii dialogului social 62/2011. Dorim să informăm CE încă o dată cu privire la acțiunile persistente manifestate de Guvernul României împotriva partenerilor sociali reprezentativi”, spune Victor Stan.

Iată ce arată scrisoarea:

”Actuală coaliție de guvernare din România folosește oportunitatea reformelor prin PNRR pentru a afecta legitimitatea dialogului social din România prin includerea în acest proces a unor parteneri care nu sunt organizați și nu funcționează în baza legii dialogului social 62/2011.

Măsurile de reformă și propunerile de investiții formulate de Guvern în PNRR pentru îmbunătățirea dialogului social, conduc în fapt la slăbirea dialogului social. Unul din cele mai devastatoare efecte ale reformei dialogului social din 2011 a fost substituirea organizațiilor sindicale la nivel de bază cu ”reprezentanții salariaților”, aceștia din urmă nefiind obligați să parcurgă un proces de dobândire a reprezentativității, așa cum se întâmplă în cazul organizațiilor sindicale și totodată funcționând fără nici un fel de reguli stabilite de un cadru legal. Această substituire a diluat mult dialogul social la nivel de bază, a distrus organizații sindicale și a golit de consistență la nivel de drepturi foarte multe din contractele colective de muncă încheiate la nivel de întreprindere.

În acest moment se încearcă aplicarea aceleiași rețete pentru dialogul social național, dialogul social sectorial fiind deja de foarte multă vreme nefuncțional, că urmare nu mai reprezintă o miză. Se vizează astfel diluarea dialogului social prin  introducerea în acest proces a unor organizații care nu funcționează conform legii dialogului social, precum și slăbirea puterii și rolului organizațiilor parte a dialogului social.

Prin modul în care a fost elaborat PNRR Guvernul dă dovadă de o înțelegere mai mult decât deficitară a dialogului social, dar și de rea credință în abordarea acestui domeniu. Deși menționează dialogul social că fiind una din recomandările de țară, reprezentanții Guvermului,  au introdus prin PNRR o serie de măsuri de reformă și de propuneri de investiții de natură să deterioreze iremediabil dialogul social, așa cum este el înțeles conform Tratatului de funcționare a Uniunii Europene, precum și conform legislației actuale din România.

În ciuda clarității recomandărilor de țară, a legislației europene, dar și a legislației române,  Guvernul consideră că îmbunătățirea capacității ONG-urilor și implicarea unor structuri nereprezentative ale mediului de afaceri sau ale societății civile în elaborarea și implementarea politicilor publice reprezintă măsuri pentru punerea în aplicare a recomandării de țară privind dialogul social.

În formă actuală a PNRR Guvernul României:

 Introduce o diluare a dialogului social prin poziționarea ONG-urilor și organizațiilor nereprezentative ale mediului de afaceri că fiind parteneri de dialog social.

Creează confuzie în recunoașterea partenerilor de dialog social, prin introducerea noțiunii de dialog social și partener social cu referire la organizațiile neguvernamentale și/sau organizații ale mediului de afaceri nereprezentative și care au fost înființate și funcționează sub alt cadru legal decât cel a dialogului social.

 Creează o confuzie generalizată între dialogul civic și dialogul social și totodată între partenerii sociali și societatea civilă, mai mult se amestecă dialogul social cu consultarea publică.

În fapt prin PNRR se propune substituirea în cadrul dialogului social a partenerilor tradiționali – organizațiile patronale și  sindicale reprezentative– cu ONG-urile, actori ai dialogului civic. Pe de altă parte ONG-urilor nu li se impun nici un fel de criterii de reprezentativitate, textul PNRR fiind, intenționat sau nu, plin de confuzii și ambiguități în ce privește modul de structurare a dialogului social și a criteriilor de selecție și participare a actorilor ce pot participa în cadrul dialogului social.

Având în vedere cele mai sus menționate solicităm Comisiei Europene să respingă măsurile de reformă și propunerile de investiții din PNRR-ul transmis de România, referitoare la dialogul social, dialogul civic, consultare publică, implicarea ONG-urilor și a organizațiilor mediului de afaceri nereprezentative în elaborarea și implementarea politicilor publice și totodată să ceară Guvernului să discute acest pachet de măsuri cu partenerii sociali reprezentativi, așa cum sunt ei recunoscuți în conformitate cu legislația europeană dar și cu legislația din România și totodată să propună un set de măsuri de reformă și propuneri de investiții pentru îmbunătățirea dialogului social agreat cu partenerii sociali.

Atașăm prezenței adrese, pentru clarificare, o prezentare pe larg a modului în care măsurile de reforma propuse prin PNRR afectează dialogul social”, se arată în document.

Sursa: https://www.ziuadevest.ro

          FOTO: CFR INFRASTRUCTURĂ

Lucrările de reînnoire a infrastructurii feroviare au fost finalizate, în primul semestru al acestui an, pe 35 de km de cale ferată, din ținta de 70 km de cale ferată, prevăzută în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025.

În ultimii 10 ani, în cadrul programelor de reînnoire a infrastructurii feroviare, pentru ridicarea restricțiilor de viteză, s-au executat lucrări, în medie, pe doar 10,5 km de cale ferată/an, ritm care atrăgea după sine accentuarea stării de degradare a rețelei feroviare naționale.

La această oră, în cadrul programului anual de reînnoire a infrastructurii și suprastructurii feroviare, derulat la nivelul celor 8 sucursale regionale de cale ferată, sunt deja operaționale 21 de șantiere, unde se execută lucrări pentru restabilirea performanțelor tehnice ale liniilor de cale ferată, prin creșterea vitezei de circulație și, implicit, a gradului de confort și de siguranță feroviară. De asemenea, în prima parte a semestrului al doilea, odată cu finalizarea procedurilor de achiziție de lucrări și servicii feroviare aflate în derulare, estimăm demararea lucrărilor pe alte 13 șantiere, la nivelul întregii rețele.

Ioan PINTEA, director general al CFR SA: “Începând din acest an, datorită investițiilor companiei în achițiția de utilajele tehnologice de mare performanță, am optimizat metoda de abordare a acestor lucrări de reînnoire a infrastructurii, prin includerea în programele de lucrări a executiei în regie proprie. Adoptarea acestui concept atrage după sine reducerea costurilor de execuție și cresterea ritmului de implementare a lucrărilor. Programul investițional al companiei va continua, astfel încât să ne creștem capacitatea administrativă într-o maniera accelerată pentru a reuși să atingem în 4 ani targetul de kilometri reînnoiți, prevăzuți în strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare.”

Este important de menționat faptul că, în Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2021-2025, ținta aferentă primului an este reînnoirea infrastructrurii feroviare pe 70 km de cale ferată, urmând ca succesiv, prin creșterea alocațiilor bugetare, să se realizeze lucrări de reînnoire a infrastructrurii pe 650-700 km de cale ferată/an.

Lucrări complexe de infrastructură și suprastructură feroviară, incluse în programul anual de reînnoire, se desfășoară pe intervalele:

O altă secție de cale ferată importantă, pe care estimăm deschiderea șantierelor, odată cu finalizarea procedurii de achiziție publică, este secția CF Buzău - Buzău Sud - Cilibia - Făurei (firul II), unde viteza de circulație a trenurilor de călători, la finalizarea lucrărilor, va crește de la 30 km/h la 120 km/h, pe o lungime de 38,6 km.

În paralel cu programul anual de reînnoire a infrastructurii și suprastructurii feroviare este în desfășurare și programul de lucrări de întreținere și reparații la linii și instalații, program care vizează, de asemenea, ridicarea restricțiilor de viteză și îmbunătățirea capacității de exploatare a infrastructurii feroviare pe mai multe intervale de stații, de pe raza de activitate a celor 8 sucursale regionale de cale ferată.

 

Sursa: CFR Infrastructura | Facebook

Imediat după ce a picat moțiunea de cenzură, Guvernul a aprobat marți seara BVC CFR SA și CFR Marfă pe 2021. În ceea ce privește administratorul infrastructurii feroviare, ultima variantă a bugetului de venituri și cheltuieli pe anul în curs prevedea o pierdere de 50 milioane de euro, în scădere cu 10% față de cea înregistrată în 2020. Pe de altă parte, se estimează că operatorul național de marfă  va trece pe profit în 2021. Dintre societățile feroviare de stat, CFR Călători și Metrorex nu au nici acum aprobate bugetele pe 2021.

Adrian Bărbulescu

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA  a înregistrat la 31 decembrie 2020 un rezultat brut negativ (pierdere) în valoare de  275.942,14 mii lei și plăți restante în valoare de 104.571,14 mii lei.

Ultima variantă oficială a proiectului de buget de venituri și cheltuieli pe 2021 al administratorului infrastructurii feroviare publice a fost publicată pe site-ul Ministerului Transporturilor, în dezbatere publică, la data de 29 aprilie.

Cifrele cheie din BVC CFR SA pe 2021

Documentul fusese în prealabil, pe 16 aprilie, aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor companiei.

În acest proiect, pentru anul 2021 se estimează o pierdere mai mică decât cea înregistrată la finele anului trecut cu 10,25%, până la valoarea de 247.670 mii lei. Nivelul plăților restante a fost prognozat la valoarea de 72.800 mii lei.

Potrivit documentului, nivelul veniturilor totale a fost estimat în anul 2021 la 3.833.156 lei,  în scădere cu 24,59% față de nivelul realizat în anul 2020. La rândul lui, nivelul cheltuielilor totale a fost estimat în anul 2021 în scădere cu 23,85% față de nivelul realizat în anul 2020.

Sursele necesare finanțării investițiilor pentru anul 2021 au fost estimate în scădere cu 43,42% față de cele programate pentru anul 2020 și în creștere cu 75,62% față de cele realizate efectiv la finele anului trecut  și vor fi asigurate din:

• surse proprii în valoare de 163.246,07 mii lei;
• alocații de la buget în valoare de 117.000 mii lei;
• alte surse în valoare de 4.858.059 mii lei.

BVC CFR SA pe 2021: Numărul angajaților, în creștere

Numărul de personal prognozat la finele anului 2021 va fi mai mic decât cel prognozat la finele anului 2020 cu 110 salariați, dar mai mare față de numărul de personal realizat efectiv la finele anului trecut, cu 78 de salariați.

Această diferență apare ca urmare a preluării, începând cu luna iunie 2021, a secțiilor de circulație neinteroperabile  Blaj-Târnăveni Vest- Praid  și  Barabanț-Zlatna. Astfel, numărul de salariați estimat pentru finele anului în curs este de 23.296. Câștigul mediu lunar brut pe salariat este de 5.749 lei.

BVC CFR Marfă pe 2021: concedieri și profit

Bugetul CFR Marfă pe 2021, al cărui proiect a fost pus pe 16 aprilie în dezbatere de Ministerul Transporturilor, prevede realizarea de profit, dar și concedierea a 1.400 de salariați.

Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul în curs al transportatorului național de marfă fusese aprobat pe 9 aprilie de reprezentanții  Adunării Generale a Acționarilor. Societatea își propune creșterea veniturilor totale cu 75,58% față de cele realizate la 31 decembrie 2020, până la suma de peste un miliard de lei (1.004.048 mii lei, mai exact). Pe de altă parte, nivelul total al cheltuielilor  în anul 2021 a fost estimat în scădere cu 11,52% față de anul precedent și în funcție de necesarul de materiale și servicii necesare desfăşurării în condiţii de siguranță în exploatare, în condiții normale de activitate și în condiții de eficiență a activității. Astfel, veniturile totale ar urma să fie în sumă de 971.008 mii lei.

Bugetul CFR Marfă pe 2021: profit de 6,7 milioane de euro

Trăgând linie, pentru anul în curs, CFR Marfă a programat un rezultat brut pozitiv, în valoare de 33.040 mii lei (aproximativ 6,7 milioane de euro), ca urmare a majorării veniturilor din vânzarea activelor corporale cu 335.546 mii lei, a reducerii cheltuielilor cu amortizarea, de la 275.436 mii lei (anul 2020) la 248.737 mii lei (anul 2021) cu 9,69% și reducerea cheltuielilor de natură salarială de la 283.241 mii lei (anul 2020) la 242.259 mii lei (anul 2021) cu 14,47%, urmare a reducerii numărului de salariați cu 1.400.

Astfel, la finele anului în curs, Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă ar urma să aibă 3.414 salariați. Câștigul mediu lunar brut pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, calculat conform legii anuale a bugetului de stat, în anul 2021 scade de la 4.865,74 lei (anul trecut) la 4.861,02 lei (cu 0,10%).

Bugetele CFR Călători și Metrorex rămân restante

Guvernul nu a aprobat însă bugetele de venituri și cheltuieli pe 2021 ale Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători CFR Călători și Metrorex, cu toate că suntem deja la jumătatea anului în curs.

La CFR Călători, problema este reprezentată de nivelul foarte ridicat al pierderilor, înregistrat anul trecut. Proiectul de buget pe 2021 întocmit de fostul director general Dan Marian Costescu a fost respins de ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, pe motiv că nu prevedea măsuri pentru reducerea pierderilor operatorului feroviar de stat.

Pe de altă parte, la Metrorex ”cartoful fierbinte” este reprezentat de majorarea salarială de 18%, negociată la finele anului trecut cu Unitatea – Sindicatul Liber Metrou și inclusă în Contractul Colectiv de Muncă. Ministrul Cătălin Drulă a încercat în mai multe rânduri, inclusiv printr-o acțiune în instanță, să anuleze această creștere. Tentativele sale au fost însă sortite eșecului, iar disensiunile cu liderul sindical Ion Rădoi au făcut ca, cel puțin deocamdată, bugetul Metrorex pe anul în curs să rămână în aer.

Sursa: https://clubferoviar.ro

ZIARUL DE IASI

Agenţiile de turism din România sunt tot mai interesate de a colabora cu CFR Călători pentru vânzarea de bilete online în trafic intern, dar şi pentru închirierea unui tren în regim charter şi organizarea unor trasee şi circuite, spune Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) într-un comunicat citat de Agerpres.

"Agenţiile de turism sunt din ce în ce mai interesate în a colabora cu CFR Călători, care a arătat deschidere în acest sens. Este mult mai facil atunci când turistul achiziţionează, de exemplu, de la o agenţie, un pachet turistic cu transport cu trenul inclus. Pe de altă parte, agenţiile au posibilitatea de a închiria un tren în regim charter şi de a organiza trasee şi circuite", declară George Cioceanu, prim vicepreşedinte ANAT.

În regim charter, agenţiile de turism pot stabili itinerarii personalizate pentru turişti. De altfel, pachetele turistice care includ trasee personalizate operate cu trenul sunt din ce în ce mai populare în Europa.

Agenţiile de turism pot alege ruta şi orele de circulaţie, iar trenul poate fi compus din vagoane clasa I, clasa a II-a, dormit, cuşetă, restaurant şi/sau bar-bistro.

Există posibilitatea de a lua masa, beneficiind de serviciile vagonului bar bistro sau ale vagonului restaurant, în timpul călătoriei. Pe de altă parte, se pot organiza evenimente corporate, lansări şi expoziţii sau evenimente memorabile, mai spune sursa citată.

Sursa: https://www.ziaruldeiasi.ro

Au câștigat alegerile cu promisiuni de transparență. În pofida mesajului transmis când erau în opoziție, PNL și USR tratează în mare secret situația dificilă a CFR Marfă. La începutul acestei luni, Guvernul a aprobat un Memorandum privind societatea, document pe care refuză să îl prezinte public.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

sursa foto: Cătălin Drulă, Facebook

Un Memorandum privind situația CFR Marfă a fost aprobat de către Guvern în ședința sa din 3 iunie, a declarat joi pentru Club Feroviar liderul Federației Sindicatului Mecanicilor de Locomotivă, Iulică Măntescu. Dezbaterile privind situația CFR Marfă au figurat și pe agenda Comisiei de Dialog Social a Ministerului Transporturilor de joi, participanților însă nefiindu-le furnizată nicio informație.

Un Memorandum s-a aprobat de Guvern în data de 3 iunie, spune Iulică Măntescu. Ordinea publică de zi de pe situl Guvernului nu a menționat însă nicio dezbatere cu acest subiect. Joi, sindicaliștilor li s-a spus că nu pot avea acces la document, căci e secret. „E băgat la secret, au zis că e confidențial și nu pot să îl pună la dispoziție. Voiam și noi să îl vedem, dar nu am înțeles de ce trebuie să fie confidențial un Memorandum”, spun liderul sindical. Nu stiu ce sa transmit colegilor. Ni s-a spus că e aprobat și confidențial, adaugă el.

De altfel, liderul sindical e unul dintre cei care au tras ponoasele transparenței privind soarta societății. El a fost acuzat de management că a ieșit în presă cu informații privitoare la soarta companiei și, într-un final, liderul sindical a fost trecut pe lista disponibilizaților de la compania la care era angajat, anume CFR Marfă.

Atitudinea conducerii Ministerului Transporturilor, atât în mandatul actualului ministru, Cătălin Drulă, cât și a fostului ministru Lucian Bode s-a caracterizat printr-o tăcere desăvârșită privind soarta companiei. Mai precis, cei doi au ieșit la declarații doar dacă presa a dezvăluit informații îngrijorătoare privitoare la soarta companiei, venite pe canale paralele. Și aceasta doar ca să spună opiniei publice cât de bine merg lucrurile, tocmai atunci când, în fapt, soarta companiei de stat scârțâia.

Toate semnele de îngrijorare venite de la Comisia Europeană, toate criticile Bruxelles-ului privind programele guvernamentale de la CFR Marfă au fost atent filtrate pentru a rămâne, în final, un peisaj idilic, fără nicio legătură cu realitatea tristă a societății.

Soarta CFR Marfă, în mâinele Comisiei Europene

Soarta companiei se joacă acum la Bruxelles. România a propus o schemă în care activitatea CFR Marfă va fi în viitor derulată de o altă companie de stat care ulterior ar trebui  privatizată. Comisia Europeană nu acceptă în niciun fel continuarea activității CFR Marfă atât timp cât compania nu își achită integral datoriile. Mai mult, sistemul de dare în plată a activelor CFR Marfă către creditori nu este unul pe deplin legiferat în România. Planul de reorganizare a companiei prevede cedarea a 600 de locomotive și 20.000 de vagoane. ROFERSPED ar urma să devină un operator de transport feroviar care ulterior va trebui privatizat.

O scrisoare a Comisiei Europene către România a fost prezentată recent de către publicația 7 Iași, fără a arăta însă cererile formulate de către Comisia Europeană, a indicat aici Club Feroviar.

În condițiile în care companii feroviare europene au beneficiat de facilități de miliarde de euro pe durata pandemiei, C.E. atenționează România că termenul de recuperare a ajutorului de stat a expirat la 25 august 2020.

Într-un mod alambicat (sau poate doar traducerea în limba română este astfel), în scrisoare se spune că procedurile de salvare prin insolvență trebuie „lăsate neaplicate” dacă „împiedică încetarea și lichidarea activităților beneficiarului ajutorului”.

Mai mult, oficialii de la Bruxelles au și un sfat pentru judecătorii români „independenți”. „Instanțele naționale nu ar trebui să continue astfel de proceduri”. Sfatul riscă să fie interpretat drept o imixtiune în deciziile judecătorești, o încercare de influențare a acestora.

CFR Marfă este vinovată în cadrul a trei măsuri, suma totală de recuperat atingând 3,9 miliarde lei. Din această sumă, un miliard de lei este reprezentat de dobânda de recuperare, termen folosit pentru a desemna dobânda de plată în cazul ajutoarelor de stat ilegale.

Mai mult, Comisia înaintează o listă cu peste 20 de solicitări privind modul de calcul al dobânzilor, cauzele pentru care anumite sume nu au fost incluse la calculul dobânzii, informații privind activitatea viitoare a ROFERSPED (plan de afaceri, active primite, cauza pentru care personalul societății ar putea fi 55% din cel al CFR Marfă). Ca unui elev lipsit de credibilitate în fața profesorului, României i se cere să prezinte ordinele de plată astfel încât serviciile Comisiei să poată examina (a se citi verifica) sumele și scadențele acestora.

Planul de reorganizare

Potrivit planului de reorganizare consultat de Club Feroviar (atașat aici), CFR Marfă va mai rămâne cu 284 de locomotive (128 de locomotive electrice, dintre care 50 de 6.600 kW, 77 de 5100 kW și 4 de 3.400 kW) din totalul de 907 locomotive (315 electrice). La capitolul vagoane, vor mai exista 8.553 din totalul de 28 801 vagoane. Se prevede desființarea a 2800 de posturi din companie, însă doar 1.400 sunt ocupate cu personal.

Sursa: https://clubferoviar.ro

Comisia Europeană respinge din nou intenția României de a salva CFR Marfă. Un tânăr spaniol de 30 de ani absolvent al unei facultăți de drept este responsabil la Bruxelles pe dosar. Planul de reorganizare a companiei prevede cedarea a 600 de locomotive și 20.000 de vagoane. ROFERSPED ar urma să devină un operator de transport feroviar care ulterior va trebui privatizat. Toate acestea doar în cazul în care Comisia Europeană își va da acordul, căci Bruxelles-ul a devenit de facto managerul CFR Marfă.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

O scrisoare a Comisiei Europene către România a fost prezentată zilele trecute de către publicația 7 Iași, fără a indica însă cererile formulate de către Comisia Europeană, a indicat aici Club Feroviar.

Dosarul CFR Marfă a ajuns la Bruxelles în grija unui tânăr spaniol de 32 de ani, Enrique Colmenero Morata, absolvent al unei facultăți de drept din Spania.

Un prim aspect este opoziția Comisiei Europene față de salvarea CFR Marfă. În mod total ilogic, deși încă din toamnă Comisia Europeană și-a exprimat opoziția față de salvarea companiei, autoritățile române continuă să joace pe aceeași carte pierzătoare. Adică în plan intern, Ministerul Transporturilor și conducerea CFR Marfă promovează un proiect de redresare și reorganizare ale companiei (vezi aici planul) în timp ce în plan extern, Bruxelles-ului îi este prezentată o schemă de înființare a unui nou operator de transport, ROFERSPED, la care să ajungă o parte dintre activele CFR Marfă. Schema a fost descrisă aici de către Club Feroviar.

In scrisoarea trimisă României, Comisia Europeană își exprimă nedumerirea. De ce vreți să salvați o companie a cărei existență este contrară practicilor din domeniul concurenței? O traducere în limba română a scrisorii destul de alambicate arată că C.E. ar prefera CFR Marfă desființată.

Comisia își exprimă mirarea de ce raportul de testare al creditorului privat din aprilie 2021 prevede restructurarea companiei sau continuarea temporară a activităților în cadrul actualei proceduri a preinsolvenței (concordatului preventiv). Comisia citează dorința părții române de a continua „activitatea curentă a societății”.

În condițiile în care companii feroviare europene au beneficiat de facilități de miliarde de euro pe durata pandemiei, C.E. atenționează România că termenul de recuperare a ajutorului de stat a expirat la 25 august 2020.

Într-un mod alambicat (sau poate doar traducerea în română este astfel), în scrisoare se spune că procedurile de salvare prin insolvență trebuie „lăsate neaplicate” dacă „împiedică încetarea și lichidarea activităților beneficiarului ajutorului”.

Mai mult, oficialii de la Bruxelles au și un sfat pentru judecătorii români „independenți”. „Instanțele naționale nu ar trebui să continue astfel de proceduri”. Sfatul riscă să fie interpretat drept o imixtiune în deciziile judecătorești, o încercare de influențare a acestora.

Citește și Un director CFR Marfă acuză: Compania de stat, falimentată deliberat chiar de manageri

Comisia Europeană impune plata de un miliard de lei dobânzi de către CFR Marfă

CFR Marfă este vinovată în cadrul a trei măsuri, suma totală de recuperat atingând 3,9 miliarde lei. Din această sumă, un miliard de lei este reprezentat de dobânda de recuperare, termen folosit pentru a desemna dobânda de plată în cazul ajutoarelor de stat ilegale.

Mai mult, Comisia înaintează o listă cu peste 20 de solicitări privind modul de calcul a dobânzilor, cauzele pentru care anumite sume nu au fost incluse la calculul dobânzii, informații privind activitatea viitoare a ROFERSPED (plan de afaceri, active primite, cauza pentru care personalul societății ar putea fi 55% din cel al CFR Marfă). Ca unui elev lipsit de credibilitate în fața profesorului, României i se cere să prezinte ordinele de plată astfel încât serviciile Comisiei să poată examina (a se citi verifica) sumele și scadențele acestora.

Planul de reorganizare

Potrivit planului de reorganizare consultat de Club Feroviar (atașat aici), CFR Marfă va mai rămâne cu 284 de locomotive (128 de locomotive electrice, dintre care 50 de 6.600 kW, 77 de 5100 kW și 4 de 3.400 kW) din totalul de 907 locomotive (315 electrice). La capitolul vagoane, vor mai exista 8.553 din totalul de 28 801 vagoane. Se prevede desființarea a 2800 de posturi din companie, însă doar 1.400 sunt ocupate cu personal.

Sursa: https://clubferoviar.ro

 Guvernul și-a asumat, în secret, în fața Comisiei Europene, desființarea CFR Marfă, folosind drept scuză decizia de recuperare a ajutorului de stat acordat ilegal în 2013.

Jurnaliștii de la 7Iași au intrat în posesia unei scrisori în acest sens trimisă de Comisia Europeană pe 11 mai 2021 către Reprezentanța permanentă a României la Uniunea Europeană.

Concret, se pregătește transferul patrimoniului CFR Marfă și al contractelor către operatorii privați. CFR Marfă va transfera către Rofersped SA (societate la care CFR Marfă deține 98% din acțiuni) o parte din patrimoniu, sub formă de majorare de capital, dar și o parte dintre contracte. Rofersped va prelua doar 41% din volumul transportat de CFR Marfă, restul contractelor fiind cedate deliberat către competitorii privați, scriu jurnaliștii ieșeni.

”Conform planului de recuperare actualizat, o parte din activele recuperate în natură de la beneficiar, CFR Marfă, ar fi transferate ulterior unei alte companii, Rofersped, în schimbul capitalului propriu. Aceste active includ 22% din vagoanele CFR Marfă și 27% din locomotivele sale, în medie 23% din materialul rulant al companiei CFR Marfă. Autoritățile române au explicat că niciun angajat nu ar fi transferat direct de la CFR Marfă la Rofersped, care și-ar angaja personalul de pe piață. Planul de recuperare actualizat estimează că dimensiunea forței de muncă a Rofersped s-ar situa la 55% din numărul angajaților CFR Marfă. Rofersped nu ar primi contracte de la CFR Marfă și și-ar crea portofoliul propriu de clienți. În acest scop, Rofersped ar transmite oferte noi către 23 din cei aproximativ 256 de clienți ai CFR Marfă (9%). Acești 23 de clienți reprezintă aproximativ 41% din volumul de marfă al CFR în 2019 și aproximativ 60% din cifra de afaceri din același an. Serviciile Comisiei salută clarificările furnizate de autoritățile dvs în acest sens și le consideră a fi un alt pas în direcția corectă”, se arată în scrisoarea Comisiei Europene din 11 mai 2021.

Desființarea CFR Marfă. Activele vor fi transferate la Rofersped

Acțiunile deținute de CFR Marfă la Rofersped vor fi transferate către Ministerul Transporturilor în contul datoriei generate de ajutorul de stat ilegal.

În același timp, activele importante ale societății vor fi date și ele în plată Ministerului Transporturilor. Aceste clădiri și terenuri în valoare de zeci milioane de euro vor fi apoi introduse în capitalul social al aceleiași Rofersped, care va deveni un nou CFR Marfă și care va fi privatizată. ”În conformitate cu planul de recuperare actualizat, CFR Marfă și-ar transfera mai întâi acțiunile deținute la Rofersped către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România, ca parte a ajutorului ilegal recuperat în natură. Ulterior, ministerul respectiv ar transfera activele recuperate de la CFR Marfă către Rofersped în schimbul capitalului propriu. În documentul transmis pe 11 martie 2021, autoritățile române s-au angajat să privatizeze Rofersped după ce acesta primește activele necesare de la CFR Marfă. (…) Autoritățile dvs au explicat în documentul transmis pe 11 martie 2021 că planul de recuperare actualizat ar avea loc în diferite faze. Într-o primă fază, autoritățile române ar recupera în natură o parte din ajutorul ilegal în contextul procedurilor în curs de pre-insolvabilitate a companiei CFR Marfă. Într-o a doua fază, după finalizarea recuperării parțiale în natură, autoritățile române ar lichida CFR Marfă, care și-ar înceta activitățile și ar ieși de pe piață”, se precizează în documentul citat. (A.B.)

Sursa: https://clubferoviar.ro

Atasat poate fi consultata scrisoarea deschisa transmisa de BNS catre Prim Ministrul Florin Catu referitor la documentul asumat de către Ministerul Afacerilor Externe și transmis deputaților europeni ce reprezintă România în Parlamentul European, intitulat generic “Elemente de poziționare a RO cu privire la propunerea de directivă privind salariile minime adecvate în UE”. 

Attachments:

SCRISOARE DESCHISA TRANSMISA DE BNS CATRE PRIM MINISTRU FLORIN CATU

[ ]

989 kB

207 Downloads

Atasat poate fi consultată sesizarea transmisa de BNS catre Avocatul Poporului precum și raspunsul înaintat de către Avocatul Poporului referitor la Ordonanța de urgenta nr. 36 din 5 mai 2021 privind utilizarea semnăturii electronice avansate sau semnăturii electronice calificate, însoțite de marca temporală electronică sau marca temporală electronică calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului în domeniul relațiilor de muncă, și pentru modificarea și completarea unor acte normative si Ordonanta de urgenta nr. 37 din 5 mai 2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

Attachments:

Raspunsul inaintat de Avocatul Poporului	[ ]	997 kB	179 Downloads
Sesizarea transmisa de catre BNS Avocatului Poporului	[ ]	249 kB	100 Downloads

Dumitru Costin, lider BNS: ”Odată cu dispariția fișei postului, salariatul devine sclav”

Ordonanța Guvernului care schimbă Codul Muncii scoate, efectiv, fișa postului din contractul individual de muncă, fapt care va deschide calea abuzurilor față de salariați, atrag atenția sindicatele. Practic, orice angajat riscă să i se ceară prestarea de activități care nu au nicio legătură cu pregătirea profesională și cu postul pe care a fost încadrat, transformându-l într-un sclav al patronilor.

Un inginer poate fi pus de patron să spele toaletele, un economist poate fi trimis la curățătorie să ridice hainele șefului sau unui mecanic auto i se poate solicita să tundă iarba prin curte și să măture trotuarele. Par cazuri absurde, însă acestea devin foarte posibile după ce Guvernul a desființat fișa postului, în numele unei false simplificări a relațiilor de muncă. Astfel că oricine se poate trezi că s-a angajat pe un post corespunzător pregătirii sale teoretice și profesionale și, de fapt, să efectueze cu totul și cu totul alte activități. Blocul Național Sindical a sesizat deja instituția Avocatului Poporului, cu privire la încălcarea drepturilor salariaților, dar și a Constituției de către Guvern. ”O reglementare care permite ca din Contractul individual de muncă să lipsească Fișa postului, cea care detaliază însăși munca pe care lucrătorul trebuie să o presteze în schimbul salariului primit, lipsește de orice fel de predictibilitate relația de muncă și permite angajatorului să impună lucrătorului sarcini care să exceadă muncii la care lucrătorul a dorit să se angajeze prin voința sa. Apreciem că în situația în care lucrătorul nu este informat, iar părțile nu stabilesc explicit prin contractul de muncă încheiat care sunt atribuțiile detaliate ale profesiei/meseriei/ocupației la care lucrătorul se angajează, respectiv obiectul muncii prestate detaliat în fișa postului, suntem în situația în care este pusă în discuție însăși esența prevederii Constituției de la art.41, alin.(1), dispoziția constituțională reglementând dreptul lucrătorului la muncă și la libera alegere a profesiei, meseriei sau ocupației, precum și a locului de muncă”, se arată în sesizarea Blocului Național Sindical trimisă Avocatului Poporului.

Sindicaliștii semnalează că modificarea în mod unilateral de către angajator a modului de organizare a muncii, în lipsa unei prevederi contractuale concrete, creează o vulnerabilitate suplimentară în ce privește capacitatea Inspecției Muncii de a verifica programul de muncă și timpul de muncă, precum și a sarcinilor impuse angajatului. ”Avem indicii din ce în ce mai multe de depășire a programului de muncă și de executare de ore suplimentare necontorizate și neplătite, incusiv dincolo de limita prevăzută maximal de lege. O astfel de modificare nu face altceva decât să încurajeze munca la negru sau la gri, să determine o suprasolicitare a lucrătorului și să determine, în cele din urmă, fenomenul de <<burn out>> ca un fenomen de masă în rândul lucrătorilor, cu consecințe pe termen lung asupra stării de sănătate”, mai arată BNS.

Semnătura electronică lasă angajatul fără protecție

Introducerea semnăturii electronice avansate în domeniul relațiilor de muncă, prin OUG 36/2021, este considerată aberantă și creatoare de prejudicii pentru angajat. Sindicaliștii de la BNS susțin că justificarea simplificării relațiilor de muncă nu are nicio legătură cu realitatea, având în vedere faptul că semnătura electronică va genera o vulnerabilitate a relației de muncă, o fragilizare a protecției lucrătorului în relația de muncă și o slăbire semnificativă a capacității Inspecției Muncii de a identifica și sancționa încălcarea drepturilor lucrătorilor.

Sursa: https://www.national.ro