Comisia a propus miercuri ca 2021 să fie Anul european al căilor ferate, pentru a sprijini realizarea obiectivelor Pactului ecologic european în domeniul transporturilor.

Mai multe evenimente, campanii și inițiative vor promova anul viitor transportul feroviar ca mod de transport durabil, inovator și sigur. Vor fi evidențiate beneficiile sale pentru cetățeni, pentru economie și pentru climă și se va pune accentul pe provocările rămase în vederea creării unui adevărat spațiu feroviar unic european fără frontiere.

„Fără îndoială că transportul feroviar înseamnă avantaje imense în majoritatea domeniilor: durabilitate, siguranță, chiar și viteză, odată ce este organizat și tehnologizat conform principiilor secolului XXI. Însă transportul feroviar este definit de un aspect și mai profund: el contribuie la interconectarea Uniunii Europene, și nu doar din punct de vedere fizic. Crearea unei rețele coerente și funcționale în întreaga Europă este un exercițiu de coeziune politică. Anul european al căilor ferate nu este un eveniment ales la întâmplare. El survine într-un moment oportun, când UE are nevoie de acest tip de acțiune colectivă”, a declarat Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi.

Transportul feroviar este singurul mod de transport care și-a redus aproape în permanență emisiile de dioxid de carbon, începând din 1990, și aceasta în pofida creșterii volumelor de transport.

Anul european al căilor ferate va contribui la accelerarea modernizării sectorului

Declararea Anului european al căilor ferate va contribui la accelerarea ritmului de modernizare a sectorului feroviar, de care este nevoie pentru ca acesta să devină o alternativă mai populară la moduri de transport mai puțin durabile, se arată în comunicatul de presă dat publicității de Comisia Europeană.

Anul 2021 va fi primul an complet în care normele convenite în cadrul celui de al patrulea pachet feroviar vor fi puse în aplicare în întreaga UE. De asemenea, 2021 marchează mai multe aniversări importante pentru transportul feroviar: cea de a 20-a aniversare a primului pachet feroviar, cea de a 175-a aniversare a primei legături feroviare dintre două capitale ale UE (Paris-Bruxelles), precum și 40 ani de TGV și 30 ani de ICE.

Festivalul internațional de artă EUROPALIA a ales deja căile ferate ca temă pentru 2021 și va contribui activ la o gamă largă de activități care vor avea loc pe parcursul Anului european al căilor ferate.

Pactul ecologic european favorizează calea ferată

În comunicarea sa din 11 decembrie 2019, Comisia Europeană a definit un Pact ecologic european pentru UE și pentru cetățenii acesteia, care vizează atingerea neutralității climatice până în 2050. Dat fiind că transporturile generează un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră ale UE, acest sector va juca un rol crucial în atingerea acestui obiectiv, propunându-și reducerea cu 90 % a emisiilor sale până în 2050.

Ca parte a Pactului ecologic european, Comisia lucrează în prezent la o strategie pentru o mobilitate durabilă și inteligentă, care va aborda problema emisiilor generate de toate modurile de transport. În mod prioritar, o parte substanțială din transportul intern de mărfuri efectuat în prezent în proporție de 75 % pe cale rutieră ar trebui să se efectueze în viitor pe calea ferată și pe căile navigabile interioare.

Propunerea Comisiei privind declararea anului 2021 ca An european al căilor ferate trebuie să fie adoptată de Parlamentul European și de Consiliu.

Sursa: https://clubferoviar.ro

          Compania Națională de Căi Ferate CFR SA a anunțat că traficul feroviar pe Valea Jiului a fost reluat joi după amiază. SRCF Craiova a făcut fotografii cu șinele avariate de marfar.

          Traficul feroviar între stațiile de cale ferată Meri și Lainici, județul Gorj, a fost redeschis la ora 18,20.

          Circulația pe secția de cale ferată Târgu Jiu – Petroșani fusese închisă accidental între stațiile CF Meri și Lainici, începând cu ora 15,20, ”după ce un tren privat de marfă (CTV), încărcat cu cărbune, a îndoit cupoanele de șină”, a precizat purtătorul de cuvânt al CFR SA, Oana Brânzan.

          Pentru redeschiderea circulației au fost necesare lucrări de reparații la linie pe mai multe porțiuni afectate. În intervalul orar necesar desfășurării lucrărilor, patru trenuri de călători – IR 1836 ( Cluj-Napoca – Craiova), IR 1823 ( București Nord – Simeria), R 2084 (Petroșani – Craiova) și R 2085 ( Craiova – Petroșani) au staționat temporar în gările Lainici, Valea Sadului, Pietrele Albe, respectiv Meri.

Sursa: https://clubferoviar.ro

CFR Călători vrea 250 milioane de lei de la Guvern. Ce proiecte are pentru investirea acestor fonduri

Autor: Bogdan Ungureanu

Dan Costescu, director general al CFR Călători din luna ianuarie, vorbeşte despre un plan ambiţios de investiţii la această companie, denumit "CFR renaşte". El speră să convingă Guvernul să aloce 250 milioane de lei în acest sens.
Compania CFR Călători are nevoie de 250 de milioane de lei pentru proiectul său de investiţii „CFR renaşte”, bani care vor ajuta la creşterea parcului rulant cu 100 de vehicule, aici intrând atât locomotive, cât şi automotoare şi vagoane, a declarat, joi, directorul general al companiei, Dan Costescu. El a precizat că, până la sfârşitul anului, şi-a propus creşterea parcului activ la peste 1.000 de vagoane, de la 850 în prezent, practic cu 17%.

„Creşterea parcului activ de la 850 la 1.000 de vagoane spre sfârşitul anului este tot o problemă de management. Am vizitat deja dintre reparatorii români cu care avem contracte, cu ei am stabilit noi condiţii de lucru. Practic, vom planifica şi sperăm să avem undeva la 30 şi ceva de vagoane reparate în fiecare an. Pe de o parte, avem întâi ieşirile din parc – acestea ies din parc deoarece ajung la scadenţă, în funcţie de tipul de vagon ajung la scadenţă la un moment dat – şi avem anul acesta peste 170 de vagoane care ne ies din parc pentru scadenţă.

Apoi avem intrările – intrările din reparaţiile periodice – unde noi ne planificăm undeva între 30 şi 40 de vagoane pe lună, ceea ce înseamnă că o să ne ducem – lăsând la o parte lunile pe care le-am pierdut, ianuarie, când nu am fost aici – o să avem peste 400 de vagoane pe reparaţii periodice, plus vagoanele care trec prin cicluri mai complexe de reparaţii, reparaţii de modernizare. Aici, nu vor fi doar reparate, ci vor fi vagoane modernizate, care vor arăta ca nişte vagoane noi. Deci, dacă scădem din 170 şi ceva de vagoane din 400 obţinem rezultatul pe care l-am propus: obiectivul de 1000+ vagoane în parc”, a explicat Costescu la Târgul de Turism al României.

         Vagoanele modernizate ale CFR Călători vor arăta ca noi

Şeful CFR Călători a precizat că vagoanele modernizate arată ca noi şi presupun o serie de lucrări pentru montarea de toalete ecologice, instalaţii de climatizare, prize, coşuri de gunoi, în timp ce vagoanele reparate vor fi la un stadiu decent şi „ele vor arăta foarte bine, curate, la momentul expedierii în parcuri”.

„Vom avea două surse pentru a majora acest parc. Una din surse este dată de vagoanele care se repară la reparaţiile periodice şi o să facem în jur de 30 – 40 de vagoane pe lună. În afară de acestea, vom avea o altă tranşă de vagoane, este vorba de investiţii, unde vagoanele nu vor fi doar reparate, ci vor fi reparate cu modernizare. Asta înseamnă că vor avea dotări noi, interiorul se va schimba complet, va fi unul modern, vom avea scaune noi, prize, toatele ecologice. Din păcate, nu avem aşa de mulţi bani la investiţii. Avem o tranşă foarte mică. Vom avea undeva la 20 şi ceva de vagoane anul ăsta, dar am pregătit pentru proiectul de investiţii pe care l-am denumit ‘CFR renaşte’ o altă tranşă, unde sperăm să obţinem de la Guvern 250 de milioane de lei. Cu aceşti bani – anul acesta sperăm să îi obţinem – putem să obţinem ceea ce ne-am propus şi, uitându-mă la modul în care suntem percepuţi în ultimele săptămâni, unde s-au văzut nişte lucruri concrete, am speranţa că şi Guvernul va considera că se schimbă lucruri şi că acesta va fi unul dintre cele mai bune locuri în care să dea aceşti 250 de milioane de lei pentru că se va vedea imediat în vagoane noi, modernizate pentru oameni”, a subliniat acesta.

Dan Costescu a adăugat că ar fi foarte mulţumit dacă ar putea primi această sumă la prima rectificare bugetară, pentru a creşte parcul cu 100 de vehicule modernizate.

„Era bine dacă am fi avut această sumă, de 250 de milioane de lei, de la începutul anului ca să putem să planificăm mai bine, dar este suficient şi dacă îi vom primi la rectificarea din vară. Cu această sumă vom putea să avansăm şi să nu întrerupem acest program, ‘CFR renaşte’. Cu această sumă vom putea creşte cu 100 de vehicule – aici intră şi locomotive şi automotoare şi vagoane. Va începe programul de la data la care vom avea alocaţi aceşti bani. Deocamdată, ce este acum sigur este reparaţia, deci nu acelea modernizate, ci vagoane care vor suplimenta cele 850 de vagoane ale parcului care sunt la limita de avarie. Majoritatea sunt vagoane salon, cu 60 de locuri”, a adăugat el, subliniind că 1000+ este obiectivul de sfârşit de an 2020.

          Modernizarea unui vagon poate costa 1 milion de euro

Potrivit acestuia, un vagon care se repară costă în principiu peste 100.000 de euro, în timp ce un vagon modernizat ajunge la peste un milion de euro, pentru că trebuie schimbate toaletele cu unele ecologice, un nou sistem de uşi, se pun difuzoare, prize etc.

Costescu a mai spus că, în ultimele trei săptămâni, compania a „scos” deja 76.000 de locuri prin reorganizarea şi optimizarea parcului.

„În afară de aceste suplimentări, din reorganizarea şi optimizarea parcului am scos deja în aceste trei săptămâni 76.000 de locuri suplimentare, deci am putut să luăm în tren acei oameni care şi-ar fi dorit să meargă şi nu aveau loc – dovedeşte că înainte aveam foarte multe locuri în picioare, acum acestea s-au redus, ceea ce înseamnă că aproape toţi care au vrut să meargă cu trenurile au putut să urce. Trebuie să fim conştienţi că această schimbare de atitudine a noastră s-a văzut imediat în schimbarea călătorilor, şi-au schimbat şi ei atitudinea. Vin spre noi. În continuare ei vor fi şi mai mulţi, deci noi vom fi în aceeaşi dificultate cu parcul, deşi îl creştem. De asemenea, vom avea probleme pe care încercăm să le anticipăm şi să le tratăm cu sărbătorile legale, cu sezonul care începe. Vom fi în acest an într-o tensiune continuă. Vom fi tot timpul la limită, dar noi ne vom face treaba aşa cum ne-am făcut-o până acum”, a susţinut directorul.

          Sunt parcuri europene care cresc cu 5% într-un an, iar noi am făcut 3,7% într-o lună

În plus, compania are acum 877 de vagoane, cu 27 de vagoane în plus faţă de începutul anului.

„Faţă de parcul de 850, ieri eram la 877, deci avem deja 27 de vagoane în plus concret în parc, ceea ce înseamnă undeva la 3 şi ceva la sută. Sunt parcuri europene care cresc cu 5% într-un an, iar noi am făcut 3,7% într-o lună. Sunt vagoane care au vârste respectabile, între 30 şi 50 de ani, excepţie fac vagoanele motoare (ramele Desiro) care au 15 ani. Ele se iau şi se modernizează. Este singura pârghie, întrucât noi nu mai putem să cumpărăm vagoane noi, pentru că acest lucru o poate face doar ARF. Singurul lucru pe care pot eu să îl fac fără să depind de alţii este să-mi reorganizez la sânge programul de reparaţii, ceea ce vom şi face”, a arătat acesta.

Potrivit sursei citate, în prezent sunt peste 2.200 de vagoane în parcul inventar, doar 850 fiind active, deci undeva puţin peste o treime, ceea ce este foarte puţin. De asemenea, din total, după estimări, în jur de 600 de vagoane nu mai pot fi utilizate în niciun fel, iar orice modernizare ar însemna o pierdere de bani pentru companie şi pentru cetăţean.

„Ne vom concentra pe cele care pot fi modernizate şi le vom prioritiza pe cele care se adaptează cel mai bine condiţiilor de trafic modern naţional şi internaţional”, a încheiat şeful companiei.

CFR Călători are disponibile în trenurile existente în jur de 75.000 de locuri.

Sursa: https://www.capital.ro

        Reprezentantii celor opt sucursale regionale de cale ferata vor intreprinde demersurile necesare pentru remedierea deficientelor constatate de comisarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) in gari si vor analiza parghiile legale pentru depunerea contestatiilor, informeaza CFR SA.

"In urma controalelor efectuate, in perioada 6 - 7 februarie 2020, de reprezentantii ANPC in statiile de cale ferata, au fost acordate sanctiuni contraventionale, care au constat in avertismente si amenzi, pentru nereguli in ceea ce priveste serviciile de transport pe caile ferate.

Conform prevederilor legale, in perioada urmatoare, reprezentantii celor 8 Sucursale Regionale de Cale Ferata vor intreprinde demersurile necesare pentru remedierea deficientelor care pot fi solutionate prin masuri imediate in spatiile administrate de personalul propriu al companiei, iar in ceea ce priveste amenzile, pe de o parte ne vom indrepta impotriva agentilor economici, care au spatii comerciale inchiriate si pentru care au fost acordate sanctiuni contraventionale, iar pe de alta parte, fiecare regionala va analiza parghiile legale pentru depunerea contestatiilor", transmite operatorul feroviar.

          Precizarile CFR Calatori

Intr-un comunicat de presa remis miercuri, CFR Calatori precizeaza ca a fost amendata cu 12.000 de lei, adica doar 1% din totalul amenzilor aplicate.

"Totalul amenzilor aplicate de ANPC tuturor celor controlati (peste 200 de operatori economici) se ridica la o suma totala de 1. 213.500, companiei CFR Calatori fiindu-i aplicata o amenda totala in valoare de 12000 lei, ceea ce reprezinta sub 1% din totalul amenzilor aplicate.

Asa cum a mentionat si conducerea ANPC, majoritatea problemelor au fost semnalate in anii trecuti, iar cuantumul redus al amenzilor din acest an, confirma faptul ca o parte semnificativa a acestora a fost deja solutionata.

CFR Calatori face eforturi sa imbunatateasca conditiile de calatorie si sa ridice standardele serviciilor oferite pentru a raspunde nevoilor de confort si mobilitate ale pasagerilor sai. In prezent, compania deruleaza programe de reparatii planificate si de modernizare a parcului de material rulant, ce se realizeaza doar din fonduri proprii", arata sursa citata.

ANPC a amendat CFR Calatori si CFR Infrastructura cu 578.000 de lei pentru deficientele constatate in gari si in ceea ce priveste conditiile de transport pe caile ferate, a declarat, marti, directorul general al ANPC, Paul Anghel.

Valoarea amenzilor aplicate celor doua societati din domeniul feroviar, 69 la numar, reprezinta aproape jumatate din totalul amenzilor de 1,2 milioane de lei aplicate la nivel national in acest sector. Cele doua societati au primit si 36 de avertismente.

Sursa: http://www.ziare.com

          Noul director general al CFR Călători Dan Costescu a demisionat joi din conducerea Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, unde era membru în Consiliul de Administrație, au declarat pentru Club feroviar surse din domeniu.

          Potrivit legislației în vigoare, cele două demnități erau incompatibile.

          ”Sunt considerate în stare de incompatibilitate persoanele care exercită simultan următoarele funcții: a) membru al Consiliului de Administrație al administratorului infrastructurii și membru al Consiliului de Administrație al unui operator de transport feroviar”, se arată în Ordonanţa de urgență nr. 52/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european.

          Pe 8 ianuarie, a fost stabilită componența noului Consiliu de Administrație al CFR SA, compania resposabilă cu administrarea infrastructurii feroviare din România. Din acesta făceau parte Dan Costescu, fost ministru al Transporturilor, dar și actualul secretar general al ministerului, Ștefania Ferencz, venit din anturajul primarului Emil Boc.

          Dan Costescu a demisionat. CFR Călători are restanțe la plata TUI

          Cei cinci membri ai noului CA al Companiei Naționale de Căi Ferate erau următorii: Dan Marian Costescu (demisionat joi), Mihaela Mocanu, Laura Diana Gîrlă, Gabriel Popa și Ștefania Ferencz.

          Apoi, pe 23 ianuarie, Dan Costescu a fost numit director general al CFR Călători. El a preluat de la Valentin Dorobanțu o societate care anul trecut a înregistrat o creștere a parcului activ de vagoane, o majorare a numărului de călători transportați, dar și o pierdere mult mai mică decât cea prognozată.

          Chiar dacă legea nu ar fi interzis imperativ cele două calități – director general al unui operator feroviar și membru în CA la compania de infrastructură – incompatibilitatea ar fi fost evidentă. CFR Călători înregistrează restanțe la plata către CFR SA a Tarifului pentru Utilizarea Infrastructurii (TUI). În aceste condiții, prezența șefului CFR Călători în CA al CFR SA ar fi ridicat suspiciuni, fapt care, fără îndoială, Dan Costescu a vrut să-l evite.

          Sursa: https://clubferoviar.ro

          Guvernul pregăteşte marea privatizare! Pentru prima dată, un ministru din Cabinetul Orban vorbeşte despre companii de stat care au pierderi uriaşe şi care ar putea fi privatizate sau chiar desfiinţate.

Ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, susţine că statul nu ar mai trebui să plătească pierderile societăţilor pe care le deţine.

"Avem companii de stat cu care trebuie să decidem ce facem. Sunt multe dintre ele care cer bani de la buget. Le dăm subvenţii. În loc să le dăm subvenţii, poate putem să facem şcoli şi grădiniţe. În loc să dăm sute de milioane subvenţii unor companii care ar putea să fie private, privatizate sau care ar putea să nu mai fie", a spus Florin Cîțu.

Sunt vizate de anunţul făcut de ministrul finanţelor, Florin Cîţu, mai multe companii de stat care au pierderi, printre care şi societăţi din subordinea Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor, precum CFR Marfă, CFR Călători sau Poşta Română.

Sunt voci care spun că, fără un management eficient, care să facă restructurări, companiile riscă să fie vândute pe preţuri de nimic.

"Cu alte cuvinte, dăm de pomană aceste acţiuni ale statului. Dacă vrem, totuşi, să privatizăm o companie, haideţi să încercăm, printr-un management performant, să o aducem la un echilibru, adică să nu aibă nicio datorie, nicio pierdere", a declarat Dragoș Titea, fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor.

La o zi după anunţul unei posibile privatizări, la conducerea CFR Călători a fost instalat fostul ministru tehnocrat al Transporturilor, Dan Costescu.

TAROM este o altă companie de stat care ar putea fi privatizată. De 11 ani compania zboară pe pierdere. Doar anul trecut gaura în bugetul companiei s-a ridicat la peste 182 de milioane de lei. Iar pierderile cumulate din ultimul deceniu depăşesc 3 miliarde de lei.

Pentru alte companii de stat, ministrul Finanţelor se gândeşte la listarea la bursă.

Întrebat dacă mai vrea să scoată pe bursă şi acţiunile altor companii de stat, cum ar fi CEC, Tarom, Compania Naţională Aeroporturi, Portul Constanţa, Florin Cîțu a spus că se limitează la CEC. "Dacă sunt şi alţi colegi care vor să facă altceva, e perfect", a adăugat Cîțu.

De mai bine de zece ani, statul român n-a mai privatizat o companie. Oltchim, care era aproape de faliment, şi Electrica sunt ultimele pe care statul le-a vândut în perioada 2008-2010.

          Sursa: https://www.antena3.ro

Foto: Arhiva (Guvernul Romaniei)

          Fostul ministru al Transporturilor, Dan Costescu, a fost ales directorul general al CFR Calatori, in cadrul unei sedinte a Consiliului de Administratie (CA) al companiei.

          Contactat de News.ro, el a precizat ca unul dintre obiectivele sale este ca firma de stat sa ajunga la un parc activ de peste 1.000 de vagoane, de la 850 cate sunt in prezent.

          Costescu a fost ales, recent, si presedinte al Consiliului de Administratie al CFR SA, compania de stat care administreaza infrastructura de cale ferata. Costescu a fost ministru al Transporturilor in perioada 2015-2016, in Guvernul Dacian Ciolos.

          Joi, in cadrul unei sedinte de CA a CFR Calatori, el a fost ales director general.

          Costescu a precizat ca are trei mari obiective in ceea ce priveste compania: sa aseze calatorul pe primul loc atunci cand se iau deciziile, sa ridice parcul de material rulant, calitativ si cantitativ, la standardele cerute de piata si sa remodeleze compania, dintr-un mastodont ineficient, intr-una moderna si flexibila.

          "Compania are, in prezent, un parc activ de circa 850 de vagoane, fata de aproape 2.300 cate sunt in parcul inventar. Acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cererea actuala din piata. Unul din obiectivele mele este ca parcul activ sa depaseasca 1.000 de vagoane, prin modernizarea si retehnologizarea celor existente", a spus Costescu.

          Un alt obiectiv il reprezinta imbunatatirea organizarii companiei, pentru cresterea vitezei de reactie in piata, a eficientei si reducerea pierderilor.

          "Trebuie regandite cateva lucruri in companie. (...) Modul in care se raporteaza aceasta la client nu ma multumeste, aici voi interveni urgent. Apoi, trebuie sa intelegem ca obiectul nostru de activitate se realizeaza cu trenuri si, daca nu le aducem urgent la numarul si conditiile cerute de piata, aceasta ne va pedepsi.

          Este clar ca procesul de mentenanta si reparatii trebuie regandit, este clar ca investitiile in parc trebuie incurajate", a adaugat Costescu.

           O alta masura vizeaza reintroducerea trenurilor intercity, care vor asigura legaturi rapide intre marile orase, unde exista o cerere crescuta, pentru a scurta timpii de calatorie. In plus, trebuie luate masuri pentru cresterea dotarilor si eficientei trenurilor internationale.

          "Romania se afla intr-o situatie, dupa parerea mea, greu de acceptat. Nu avem trenuri Intercity si vom demara imediat o analiza finalizata cu un program de masuri pentru a oferi calatorilor aceasta optiune, normala in Europa, in zilele noastre. Trenurile intercity vor rula, cu prioritate pe rutele care au fost deja modernizate, iar viteza de deplasare este mai mare", a promis fostul ministru.

           Sursa: http://www.ziare.com

          Președintele Autorităţii de Reformă Feroviară, Gigi Gavrilă, a criticat decizia luată în 1998 de Traian Băsescu de spargere a căii ferate, dar a precizat că, în momentul de față, formarea unui holding nu este o idee bună.

          Potrivit lui Gavrilă, proiectul iniţial de reorganizare a căii ferate viza o structură de tip holding formată din societăţi cu independenţă financiară, cu gestiune financiară separată, însă ministrul Transporturilor de la acea vreme – Traian Băsescu – a decis “spargerea căii ferate” şi formarea a cinci companii.
          “România, iniţial – şi am făcut parte din acea echipă – la începutul anilor ’90 a avut primele finanţări majore internaţionale. Am avut o finanţare pe PHARE, care urmărea reorganizarea căii ferate. (...) Acest studiu a fost câştigat în urma unei licitaţii de DE Consult (Deutsche Eisenbahn-Consulting – n.red.), viitoarea firmă de consultanţă a lui DB, care avea să-i facă studiu de reorganizare şi lui DB. Structura respectivă de organizare a fost exact pe structura pe care avea ulterior să o facă DB, adică fac o structură de tip holding, cu o conducere a holdingului şi cu toate celelalte organizate pe structuri cu independenţă financiară, cu gestiune financiară separată, astfel încât să pot să am controlul veniturilor şi cheltuielilor pe fiecare. Şi studiul respectiv pentru reorganizarea căii ferate române aşa a fost. Din păcate, ministrul pe care îl aveam la vremea respectivă (Traian Băsescu – n.red.) a venit şi a decis altceva, dar modul de gândire pe care noi l-am avut – repet, la vremea respectivă eram tânăr inginer, dar făceam şi eu parte dintre cei care colectau datele şi ne-am chinuit, erau vechii directori generali care erau oameni cu o viziune bună, deosebită, şi am zis: <Domnule, structura asta este o structură bună>. Din păcate, decizia a fost de spargere a căii ferate – am făcut atunci cinci unităţi – Marfă, Călători, Infrastructură, SMF – Managementul Financiar şi SAAF – era structura care aduna toate activele excedentare pentru activitatea de transport de marfă, pentru activitatea de transport de călători sau pentru activitatea de întreţinere de cale ferată, astfel încât ele să fie ulterior disponibilizate, lucru care s-a şi făcut”, a declarat Gigi Gavrilă pentru Agerpres. 

          Acum nu se mai poate holding, după decizia de spargere a căii ferate

          În privinţa unei eventuale reunificări, şeful ARF consideră că acest lucru nu este o soluţie bună, întrucât cele trei societăţi rămase în urma reorganizării Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române au o situaţie financiară precară.
          “Deci, la vremea respectivă, toţi credeam într-o astfel de structură unitară. Din păcate, evoluţia pe care am avut-o a fost diferită faţă de ce am gândit noi. Societăţile care au rămas la ora actuală sunt societăţi care au o situaţie financiară delicată. Chiar şi CFR SA, pentru că dacă la infrastructură am fi avut posibilităţile să facem investiţiile necesare nu am avea viteza comercială pe care o avem la ora actuală, indiferent că vorbim de trenurile de marfă sau de călători. La ora actuală, având în vedere stadiul în care sunt aceste societăţi, părerea mea pur personală că a le aduna într-o structură de tip holding fără a avea posibilitatea financiară să le ridici foarte mult, şi numai să le aduni funcţional, nu e o soluţie bună. Ea poate deveni o soluţie bună numai dacă le redresezi financiar înainte să le bagi în această structură unitară, lucru care din punct de vedere economic, în situaţia actuală a României, este destul de dificil, ca să nu spun o misiune grea”, a susţinut el.

Sursa: https://clubferoviar.ro

          Lucian Bode susține Statutul personalului feroviar. Acesta este mesajul pe care ministrul Transporturilor l-a avut marți, la prima întâlnire cu sindicatele și cu conducerile societăților din domeniul feroviar.

          În cadrul dialogului inițiat de către ministru cu partenerii sociali, marți, 14 ianuarie 2020, la sediul MT a avut loc întâlnirea de lucru cu reprezentanții federatiilor sindicale din domeniul feroviar. La ședință au participat alături de partenerii sociali reprezentanții managementului CFR Infrastructură, CFR Călători, CFR Marfă, Autoritatea pentru Reformă Feroviară și ai direcției de specialitate.

          Discuțiile s-au concentrat pe prezentarea situației economice înregistrate de unitățile feroviare din subordinea ministerului, aspectele ce țin de bugetele de venituri și cheltuieli ce vor fi aprobate, situația investițiilor în infrastructura feroviară și achiziția de material rulant nou. Lucian Bode a subliniat necesitatea consultării reprezentanților salariaților în cadrul procesului decizional și consolidarea dialogului dintre administrație și sindicate în vederea identificării soluțiilor optime la problemele care există în sistemul feroviar.

          ”Vă știu problemele cu care vă confruntați, încă înainte de a ajunge ministru aici. Știu că este nevoie de bani pentru investiții, știu că este nevoie de bani pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă, știu că angajații pe care îi reprezentați nu sunt apreciați la adevărata lor valoare din punct de vedere salarial. Vă spun cu certitudine că sunt partenerul vostru, în măsura cadrului legal ce îmi este conferit, și vreau să veniți și voi cu soluții, la problemele cu care vă confruntați. Bune, rele, le analizăm și găsim variantele optime pentru problemele ridicate”, a spus ministrul.

          El a continuat, arătând că are cunoștință despre instabilitatea la nivelul managementului din companii. ”Ce pot să vă asigur este că de acum încolo alegerea managerilor se va face pe criterii de competență și pe adevăratele principii ale guvernanței corporatiste. Este bine să știm exact ce criterii și indicatori de performanță își fixează, astfel încât să putem să îi și întrebăm apoi, conform legii, ce au făcut sau nu. Fiecare manager de companie trebuie să știe că de acum încolo nu mai cere bani de la buget, doar pentru a da bine la cifre și a se lăuda, în fața tuturor, inclusiv a voastră a sindicatelor, că au bani. Nu!!! Trebuie să-i și cheltuie în interesul companiei și să aibă execuție bugetară integrală pe ei”, a mai spus Lucian Bode.

          El a dat asigurări că sunt bani pentru proiecte, sunt bani pentru dezvoltare doar că este necesar să fie și cheltuiți.

          Ministrul vrea să le redea ceferiștilor respectul care li se cuvine prin Statutul personalului feroviar

          Ministrul Transporturilor a făcut apoi referire la o problemă spinoasă. ”În ceea ce privește Statutul personalului feroviar vreau să vă redăm respectul ce vi se cuvine și, așa cum v-am susținut ca președinte al Comisiei Transporturi, tot așa o să vă sprijin și din calitatea de ministru.

          Știu că prestați un serviciu public în folosul cetățenilor și de aceea vă rog să îi respectați și să vă faceți datoria așa cum știți voi mai bine, indiferent de problemele existente în sistemul feroviar”, a spus ministrul Lucian Bode

           Demnitarul a precizat că în următoarea perioadă vor fi organizate noi întâlniri în cadrul cărora vor fi analizate aspectele specifice fiecărei unități feroviare de sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

Sursa: https://clubferoviar.ro

Introducerea noului sistem de plată a subvențiilor la transportul feroviar de călători a fost prezentat de către anumite publicații drept o falimentare a CFR Călători și o pregătire a pieței pentru operatorii privați. Lucrurile par a fi însă mai nuanțate iar efectele noului sistem asupra operatorilor privați și de stat nu sunt cunoscute de nimeni.
Doru Cireașă

Sursa foto: Adevărul

          ”CFR Călători ar putea intra în faliment în perioada imediat următoare, dacă Guvernul Orban va adopta un proiect de HG cu privire la aprobarea contractelor de servicii publice pentru perioada 1 ianuarie 2020 – 31 decembrie 2023 în transportul feroviar public de călători, inițiat de Ministerul Transporturilor (...) prin acest HG, dacă va fi aprobat, se va deschide larg piaţa unor operatori privaţi de călători în contextul în care CFR Călători va fi obligat să preia rutele neprofitabile, şi implicit va pierde subvenţia per kilometru aferentă numărului de călători” este o mostră a modului în care presa a prezentat joi efectele posibile ale noului sistem, la două zile după ce Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC) a elaborat proiectul de act normativ privind acordarea subvențiilor în perioada 2020-2023, pe baza mecanismului gândit de Autoritatea pentru Reformă Feroviară, anul trecut.

          Pentru a înțelege însă posibilele efecte ale noului sistem de calcul a compensațiilor trebuie aruncată o privire asupra principalelor diferențe față de sistemul ce a fost aplicat în contractul cadru 2016-2019. Noul sistem aduce niște noutăți. Astfel dacă în vechiul sistem subvențiile se calculau în funcție de indicatorii tren-kilometru și călători- kilometru, în noul sistem acestea iau în calcul indicatorul tren-kilometru, combinat cu penalizări pentru neatingerea unor valori ale indicatorului călători-kilometru.

          Atât în vechiul cât și noul sistem apar limitări privind ponderea subvențiilor pe categorii de trenuri în total sistem (interregio/regio – 20%/80% în vechiul sistem și 36%/64% în noul sistem) și ponderea maximă a subvențiilor în total venituri (interregio/regio – 60%/87% în vechiul sistem, 65%/85% în noul sistem).

          Pentru a preîntâmpina obținerea subvențiilor strict din operarea unui tren fără călători, ambele sisteme prevăd venituri minim de realizat. Practic partea de venituri nerealizată se scade din subvenția încasată.

Spre exemplu, în 2018 în funcție de indicatorul călători-km, subvențiile CFR Călători au fost calculate:

• valoarea compensației aferente indicatorului tren-km: 13.344,2708 lei pe mia de tren-km;
• valoarea compensației aferente indicatorului călători-km pentru tren InterRegio: 27,6703 lei pe mia de călători-km;
• valoarea compensației aferente indicatorului călători-km pentru tren Regio: 183,4568 lei pe mia de călători-km.  

          Adică dacă un tren mergea o mie de kilometri CFR Călători încasa subvenție de 13.344, 2708 lei iar dacă trenul avea o mie de călători atunci subvenția creștea cu 27.670,3 lei dacă acesta era Interregio și cu 183.456,8 lei dacă era Regio.

          Noul sistem menține doar indicatorul tren – kilometru, iar pentru neatingerea indicatorului călători-kilometru prevăzând penalități. În ambele sisteme este obligatorie raportarea informatică a numărului de pasageri transportați și în ambele, se pare, se va rămâne la declarații pe prorie răspundere privind numărul călătorilor transportați, chiar dacă etse vorba de un indicator important, în funcți de care se iau (în vechiul sistem) sau se pot pierde subvențiile de la stat (în noul sistem).

          Care sunt sancțiunile

– pentru o scădere a indicatorului călători-km, cu un procent cuprins între 5% inclusiv și 15% exclusiv, față de volumul total de călători-km realizat în cadrul O.S.P. contractată, înregistrat în anul calendaristic anterior al duratei contractelor de servicii publice pentru transportul feroviar de călători care vor fi atribuite începând cu data de 01 ianuarie 2020, se va aplica o penalitate de 3% din valoarea totală a compensației calculată conform reglementărilor în vigoare;

– pentru o scădere a indicatorului călători-km, cu un procent cuprins între 15% inclusiv și 30% inclusiv se va aplica o penalitate de 6% din valoarea totală a compensației

– pentru o scădere a indicatorului călători-km, cu un procent de peste 30%, se va aplica o penalitate egala cu procentul nerealizat din valoarea totală a compensației calculat conform reglementărilor în vigoare.

          Neclaritățile privesc anul de referință față de care se stabilesc volumele de călători transportați. Problema este cu atât mai sensibilă cu cât H.G. 231/2016 stabilea la art 7 obligativitatea implementării sistemelor de tickteing, însă doar patru din șase operatori privați le au dezvoltate. Cum atunci pot fi verificată respectarea indicatorului călători-km, în afara declarațiilor date pe o așa-zisă „proprie răpundere”, neverificabilă?

          Unii primesc încă bani pe semnătură. De ce ARF nu a pus la punct ticketingul? 

          Fost director al Direcției Supraveghere Feroviară din Consiliul Concurenței și actual președinte al Organizației Patronale a Operatorilor Feroviari Privați, Vasile Șeclăman, menționează importanța plății subvenției în funcție de numărul călătorilor transportați: „Este logic că în orice sistem, această subvenție e un ajutor de stat, acordat în folosul consumatorilor. Banii trebuie să ajungă la călător. Nu este totul ca subvenția să meargă pentru un călători sau pentru acest călător și alți zece trecuți din burtă”.

          Absența sistemului informatic, cel puțin la doi operatori privați naște probleme. În celelalte țări peste tot în gări inclusiv pentru biletele din tren există imprimante legate în sistemul informatic.

          „La noi scrie (un operator – n.red.) la ARF și zice că a avut 10.000 de călători. Semnează un director de acolo, pune o ștampilă iar informația e luată de bună, nimeni nu numără călătorii”, adaugă el.

          În opinia sa, compania de stat Informatica Feroviară are capacitatea de a oferi serviciile informatice de ticketing pentru toți operatorii și nu sunt necesare noi licitații ale ARF pentru un astfel de sistem. Șeclăman adaugă că orice opinie privind ponderile privind subvențiile sunt un „dat cu părerea” atât timp cât lipsește sistemul integrat de ticketing care să indice exact numărul de călătorii la fiecare operator pe calea ferată.

          Noul sistem poate aduce pierderi companiei CFR Călători însă falimentarea acesteia nu este atât de ușoară, căci compania de stat are 82% din piață. „Pot câștiga bani cei care primesc (încă, până la implementarea sistemului de ticketing – n.red.) bani pe semnătură”, spune el.

          Sursa: https://clubferoviar.ro