Egiptul construiește linii de cale ferată de mare viteză de 4,5 miliarde de dolari / Prima linie va face legătura între Marea Roșie și Marea Mediterană și va transporta 30 de milioane de oameni anual

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretele prin care se ia act de demisiile din Guvern ale reprezentanţilor USR PLUS, precum şi decretele pentru desemnarea miniştrilor interimari, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Potrivit Agerpres, șeful statului a semnat:

*** decretul prin care se ia act de demisia lui Ilie-Dan Barna, viceprim-ministru, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului

*** decretul prin care se ia act de demisia lui Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
*** decretul de desemnare a lui Florin-Vasile Cîţu, prim-ministru, ca ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, interimar

*** decretul prin care se ia act de demisia lui Cătălin Drulă, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
*** decretul de desemnare a lui Dan Vîlceanu, ministrul Finanţelor, ca ministru al Transporturilor şi Infrastructurii, interimar

*** decretul prin care se ia act de demisia lui Claudiu-Iulius-Gavril Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
*** decretul de desemnare a lui Virgil-Daniel Popescu, ministrul Energiei, ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, interimar

*** decretul prin care se ia act de demisia lui Ciprian-Sergiu Teleman, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
*** decretul de desemnare a lui Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, ca ministru al Cercetării, Inovării şi Digitalizării, interimar

*** decretul prin care se ia act de demisia Ioanei Mihăilă, ministrul Sănătăţii, şi se constată încetarea funcţiei de membru al Guvernului
*** decretul de desemnare a lui Cseke Attila Zoltan, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor publice şi Administraţiei, ca ministru al Sănătăţii, interimar (D.C.)

Sursa: https://clubferoviar.ro

Bugetul CFR Călători pe 2021 se află pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de miercuri, la opt luni de la începerea anului în curs.

”Proiect de Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2021 al Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători <C.F.R. – Călători> – S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii”, se arată la punctul 5 al ordinii de zi a ședinței de miercuri a Executivului, așa cum a fost transmisă ea presei de Palatul Victoria.

Pierderile nu se reduc semnificativ în bugetul CFR Călători pe 2021

Proiectul a fost postat pe site-ul Ministerului Transporturilor, în dezbatere publică, la finele lunii iulie, așa cum a relatat la vremea respectivă Club Feroviar.

În ciuda declarațiilor belicoase ale ministrului Transporturilor, Cătălin Drulă, și ale prim-ministrului Florin Cîțu privind reducerea drastică a pierderilor la CFR Călători, diminuarea rezultatului negativ nu este spectaculoasă, dacă analizăm proiectul de act normativ.

Astfel, la data de 31 decembrie 2020, CFR Călători a înregistrat un rezultat brut negativ în valoare de 376.488,02 mii lei (pierdere) și plăți restante în valoare de 254.768,29 mii lei. Prin proiectul de BVC pus în dezbatere publică se propune ca pierderile brute să se reducă la 360.102 mii lei, iar plățile restante la 250.000 mii lei. După cum se arată chiar în nota de fundamentare a proiectului, pierderea va scădea cu 4,35%, iar plățile restante se vor diminua cu 1,87% (4.768,29 mii lei în valoare absolută), comparativ cu situația consemnată la finele anului trecut. Dacă privim cumulat, pierderile contabile din anii precedenți ajung la valoarea de 2.020.861 mii lei (echivalentul a peste 400 milioane de euro).

FOTO cu rol pur ilustrativ

O deraiere în stația Balota a avut loc în dimineața zilei de luni, la un tren de marfă. Traficul feroviar este oprit, iar pentru trenurile de călători se face transbordare auto.

Locomotiva unui tren de călători a luat foc, traficul feroviar este blocat între Timișoara și Arad. FOTO: Digi24

ACTUALIZARE ORA 12:00: Traficul feroviar a fost reluat între Arad și Timișoara, însă trenurile vor avea întârzieri de până la 300 de minute.

Nouă trenuri aparţinând CFR Călători vor avea întârzieri cuprinse între 70 şi 300 de minute, în urma incendiului care s-a produs la locomotiva trenului R 2602 (Arad - Timişoara Nord) în staţia Şag, şi sunt posibile întârzieri şi pe alte rute, informează luni CFR Călători, potrivit Agerpres.

„Începând cu ora 09:50, a fost redeschisă circulaţia feroviară între staţiile Şag şi Vinga. În urma incendiului care s-a produs la locomotiva trenului R 2602 (Arad - Timişoara Nord) în staţia Şag, au fost afectate un număr de 9 trenuri aparţinând CFR Călători, cu întârzieri cuprinse între 70 şi 300 de minute. Sunt posibile şi alte întârzieri de trenuri operate de CFR Călători pe alte rute, generate de necesitatea asigurării legăturilor pentru toţi călătorii până la destinaţia finală”, se arată în comunicatul companiei.

CFR Călători precizează, în context, că personalul de tren este instruit să ofere informaţii călătorilor despre situaţia trenului şi să le acorde asistenţă pentru asigurarea legăturilor cu alte trenuri ale CFR Călători.

Totodată, în staţiile mari, CFR Călători va oferi apă şi produse preambalate la călătorii din unele trenuri afectate de acest incident.

Știrea inițială

Traficul feroviar este blocat între Timișoara și Arad, după ce locomotiva unui tren de călători a luat foc.  

Potrivit CFR, traficul feroviar este oprit temporar, pe raza Sucursalei Regionale CF Timișoara, între stațiile CF Șag și Vinga, (linie simplă electrificată), unde luni dimineață s-a produs un incendiu la locomotiva trenului R 2602.

În trenul cu două vagoane erau 30 de persoane, care au ieșit în siguranță. Ele au fost preluate de un alt tren și duse în siguranță la Timișoara.

La fața locului au intervenit pompierii care au acționat pentru stingerea incendiului și o drezină pantograf, care va face verificări la linia de contact.

Șase trenuri de călători staționează în gările adiacente, așteptând redeschiderea circulației.

Sursa: https://www.digi24.ro

Comisia Europeană a dat undă verde pachetului de 2,5 miliarde de euro propus de guvernul german pentru a sprijini sectorul de transport feroviar în următorii ani.

Finanțarea este menită să ofere suport companiilor din sectorul de transport feroviar de marfă și pasageri care au avut de suferit ca urmare a pandemiei. Cea mai mare parte a fondurilor, respectiv 2,1 miliarde euro, va merge către transportul de pasageri, și va fi utilizată pentru a crește subvenția acordată operatorilor atunci când folosesc calea ferată.

Subvenția se acordă sub forma unei reduceri a taxelor pe care companiile feroviare le plătesc pentru accesul la infrastructura feroviară – TUI. O schemă de ajutor existentă din 2018 va fi adaptată pentru transportul de marfă. Suma estimată pentru a suporta această modificare pentru transportul feroviar de marfă este de aproximativ 410 milioane de euro și va crește nivelul subvenției la aproximativ 98% din TUI-ul plătit în perioada 1 martie 2020 – 31 mai 2021. Măsura de ajutor este valabilă până la 31 mai 2022 și este menită să asigure că sectorul feroviar nu pierde cota de piață în favoarea transportului rutier.

Măsura a fost deja modificată și în luna mai a acestui an, când Comisia Europeană a aprobat o creștere a bugetului anual disponibil pentru 2021 de la 350 la 567 milioane de euro pentru susținerea transportului feroviar de marfă.

„Cu măsurile adoptate, transportul de mărfuri și călători în Germania poate face față mai bine dificultăților provocate de pandemie. Aceste măsuri ar trebui să ajute sectorul își mențină competitivitatea față de alte moduri de transport, lucru care este, de asemenea, în conformitate cu obiectivele Pactului Verde European ”, a declarat Margrethe Vestager, Comisar European Responsabil cu Politicile Concurențiale.

Sursa: https://www.intermodal-logistics.ro/

O deraiere la Deva s-a produs joi după-amiază, la ultimul vagon al unui tren de marfă operat de Express Forwarding, companie care a mai avut un incident similar între Dorobanțu și Basarabi, pe Magistrala 800, în urmă cu nici o lună de zile.

Acum, garnitura este formată din vagoane aparținând Unicom Tranzit. Chiar dacă investigația AGIFER va stabili cauzele exacte ale accidentului, primele informații indică faptul că ar fi vorba de o defecțiune la vagon.

Deraierea a avut loc în apropiere de Deva, pe Tronsonul 3 Gurasada – Simeria (40,88 km), aflat în curs de modernizare de către Asocierea FCC Construccion SA, Astaldi S.p.A și Contratas y Ventas SA, cu o valoare a contractului de lucrări de 2.636.523.184,68 lei, fără TVA. Deraierea s-a produs însă pe firul care nu era reabilitat. Din cauza deraierii, circulația feroviară în zonă, pe Magistrala 200, este oprită. Calea ferată este distrusă pe o distanță de 1 km.

Deraiere la Deva. Se va face transbordare auto

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a anunțat că traficul feroviar este oprit temporar, pe raza Sucursalei Regionale CF Timișoara, între stațiile CF Mintia și Brăniștea, pe firul II (firul I este închis pentru lucrări de modernizare) unde, în jurul orei 14,40, al 13-lea vagon din compunerea unui tren de marfă a deraiat, de un boghiu.
Trenul care aparține operatorului privat de transport feroviar de marfă Express Forwarding SRL, circula pe relația Potcoava – Curtici, avea în compunere 32 de vagoane și transporta cereale.

Personalul de intervenție al Regionalei CF Timișoara se deplasează la fața locului pentru a interveni în zona afectată de deraiere. Până la reluarea circulației, CFR SA va asigura transbordare auto, pe relația Ilia – Simeria, pentru călătorii aflați în trenurile care tranzitează zona afectată de deraiere.

Compania Naţională de Căi Ferate CFR S.A. cere scuze călătorilor pentru disconfortul creat de acest incident feroviar şi îi asigură că toate intervenţiile desfăşurate la faţa locului vor avea drept scop reluarea traficului feroviar în condiţii de siguranţă.

Trenuri anulate de CFR Călători în urma accidentului feroviar

CFR Călători a precizat că, la acest moment, sunt afectate următoarele trenuri:

• Regio 2045 Simeria – Arad este anulat
• Regio 2185 Simeria – Lugoj este anulat pe distanța Simeria – Margina
• IR 1766 Timișoara Nord – Iași s-a solicitat către CFR SA transbordarea cu mijloace auto pentru 150 de călători, pe distanța Ilia – Simeria, iar din Simeria se va asigura călătoria cu trenul până la destinația finală.
• IR 75 Budapesta Keleti – Brașov s-a solicitat către CFR SA transbordarea cu mijloace auto pentru 100 de călători, pe distanța Ilia – Simeria, iar din Simeria se va asigura călătoria cu trenul până la destinația finală.

Programul de circulație în zona afectată se va desfășura în continuare în funcție de măsurile operative stabilite și dispuse de managerul infrastructurii feroviare – CFR SA.

Pasagerii care au bilete/abonamente la trenurile afectate, vor primi, la cerere, contravaloarea biletelor/călătoriilor achiziţionate şi neutilizate (fie pentru întreaga rută, fie pentru distanța neefectuată din ruta respectivă), conform Regulamentului de transport pe calea ferată în vigoare. Detalii pe www.cfrcalatori.ro, la secţiunea Trafic intern/Renunțarea la călătorie.

Deraiere la Deva, trasă la indigo cu cea dintre Dorobanțu și Basarabi

În dimineața zile de 20 iulie, în jurul orei 3,00, o piesă de la un vagon al unui tren de marfă operat tot de Express Forwarding a căzut pe schimbătorul 22 stația CFR Dorobanțu km 198+800 Magistrala 800, ceea a antrenat deraierea trenului în cauză. Trenul a mers până la 203+900, adică 5 km. Multe traverse și dispozitive DAM de pe schimbătorii de cale și din capul Y al stației Dorobanțu au fost distruse și la fel multe traverse de pe podul feroviar de la km 201+ 400.

A fost vorba de un tampon desprins în urma unei lucrări prost făcute la un vagon de marfă din componența unui tren de marfă. Acesta a angrenat deraierea de ambele osii a unui vagon de marfă care a mers astfel pe o porțiune de aproximativ 5 km (zona km 198+800 -> 203+900), producând daune majore la linia de cale ferată (fir l 800) de cale ferată a magistralei CF 800. (A.B.)

Sursa: GALERIE FOTO Deraiere la Deva. Trafic feroviar închis pe Magistrala 200 (clubferoviar.ro)

CFR Călători amână cu două luni decizia de anulare a perechii de trenuri Interregio 1837/1838 Iași-Timișoara Nord, folosită des și de suceveni. Conform unei informări semnate de șeful Serviciului Alocare Capacitate din cadrul companiei, Octavian Donose, trenul 1837/1837-2 în relația Iași-Timișora Nord, se va anula din noaptea de 24 spre 25 octombrie și nu din noaptea de 20 spre 21 august, așa cum se anunțase inițial. De asemenea, trenul 1838/1838-1 în relația Timișoara Nord-Iași va fi anulat din noaptea de 25 spre 26 octombrie și nu din noaptea de 25 spre 26 august.

De pe data de 20 august, fără să fi anunțat oficial, CFR va scoate trenul de noapte care leagă Iașul de Timișoara. Într-un răspuns dat „Ziarului de Iași“, motivul invocat este cel al „cererii reduse de trafic“. Totuși, până la acea dată nu există absolut niciun loc la vagonul de dormit. Iar a călători timp de 18 ore pe scaun - o seară întreagă, o noapte întreagă și o dimineață întreagă - nu pare acceptabil, mai ales în perioada asta de caniculă.

Un audit efectuat de Curtea de Conturi a României la compania CFR Marfă, deținută de Ministerul Transporturilor, a scos la iveală faptul că societatea de stat a raportat rezultate negative în fiecare din cei șase ani din perioada 2014-2019, spre deosebire de principalii competitori care operează pe piața transportului feroviar de marfă din România, care au realizat preponderent profit din activitatea desfășurată. În perioada auditată, la CFR Marfă a existat un dezechilibru între venituri și cheltuieli, care a generat deteriorarea rezultatelor și diminuarea capitalurilor proprii. Pierderile înregistrate de societate în perioada 2014-2019 au depășit nivelul aprobat prin bugetele de venituri și cheltuieli.

Cheltuielile totale realizate au înregistrat o evoluție oscilantă. Ponderea cea mai importantă în totalul cheltuielilor efectuate de CFR Marfă a fost reprezentă de cheltuielile de exploatare, cuprinse între un minim de 98,22% în anul 2015 și un maxim de 99,93% în anul 2019, diferența fiind reprezentată de cheltuielile financiare.

În perioada auditată, pierderile înregistrate de CFR Marfă s-au situat pe un trend ascendent, fiind influențate semnificativ de rezultatele din activitatea de exploatare. Aceste rezultate au fost obținute în contextul evoluției nefavorabile a indicatorilor fizici specifici obiectului de activitate (volumul mărfurilor transportate, parcursul mărfurilor). ) Rezultatul exercițiului financiar, reprezentând pierdere, a înregistrat o evoluție oscilantă: pierderea s-a majorat de la 27.160,58 mii lei în anul 2014, la 194.301,46 mii lei în anul 2016; în anul 2017 pierderea s-a diminuat, fiind de 157.323,40 mii lei, în anul 2018 pierderea a crescut la 158.064,55 mii lei, iar la finele anului 2019 CFR Marfă a înregistrat o pierdere de 237.437,58 mii lei

Comparativ cu anul 2014, volumul mărfurilor transportate a scăzut constant, în anul 2019 acesta reprezentând numai 67,23% din nivelul realizat la începutul perioadei auditate. Situația s-a agravat și mai mult în anul 2020, ca urmare a efectelor pandemiei. Astfel, în primele 6 luni ale anului, volumul mărfurilor transportate a reprezentat doar 34,73% din nivelul realizat în anul anterior, cuantumul pierderilor înregistrate în această perioadă situându-se la 154 milioane de lei (64,8% din pierderea anului precedent).

Deteriorarea rezultatelor din exploatare realizate de CFR Marfă în perioada 2014-2019 a fost generată atât de factori externi (evoluția industriei, reorientarea clienților către transportul auto având în vedere starea infrastructurii feroviare care a condus la scăderea constantă a vitezei comercialecomparativ cu transportul rutier, scăderea comenzilor clienților din industria lemnului, întreruperea temporară a activității unor clienți etc.), cât și de factori interni, respectiv: exploatarea ineficientă a patrimoniului, în cadrul entității fiind menținute active neproductive, generatoare de cheltuieli neeconomicoase; nevalorificarea la un nivel maxim a activelor scoase din exploatare și casate, cu impact negativ asupra veniturilor societății; nivelul ridicat al costurilor înregistrate de societate, care a redus competitivitatea prețurilor oferite și a diminuat veniturile, ca urmare a pierderii de clienți în favoarea altor operatori de transport feroviar de marfă; ✓ nerespectarea disciplinei financiare și a strategiei Guvernului în domeniul politicii salariale – nerespectarea restricțiilor bugetare privind nivelul cheltuielilor totale și a cheltuielilor de natură salarială, nerespectarea corelației dintre gradul de execuție a cheltuielilor comparativ cu gradul de execuție a veniturilor, neîncadrarea în numărul de personal prognozat la finele anului și în câștigul mediu lunar pe salariat aprobat prin buget, precum și nerealizarea indicatorilor de eficiență aprobați.

Auditul a reținut și unele disfuncționalități privind modul de desfășurare a activității de achiziții în perioada auditată, respectiv:
– Reglementările proprii nu au fost respectate în totalitate, iar clauzele contractuale nu s-au urmărit corespunzător în toate cazurile, cu consecințe negative asupra bugetului societății. În lipsa unei monitorizări eficace, reglementările interne privind realizarea achizițiilor în cadrul societății nu și-au atins întotdeauna scopul pentru care au fost elaborate și aprobate, respectiv acela de a eficientiza procesul de achiziție prin respectarea modului de lucru și a etapelor descrise în acestea.
– La nivelul societății au existat stocuri semnificative de combustibili, produse și materiale cu mișcare lentă sau fără mișcare, care nu au fost utilizate în activitatea de exploatare și nici valorificate, influențând negativ rezultatele financiare.

Această situație a fost posibilă în contextul în care societatea nu a deținut un sistem eficient de gestiune a stocurilor, care să asigure evidența acestora în timp real și estimarea corectă a necesarului de achiziționat, dar și din cauza disfuncționalităților activității de inventariere a patrimoniului și de valorificare a rezultatelor acesteia.

Gradul redus de realizare a achizițiilor față de nivelul planificat, precum și existența stocurilor cu mișcare lentă sau fără mișcare, neincluse în circuitul economic, indică faptul că CFR Marfă nu a estimat corespunzător necesarul de produse și nu a asigurat alocarea cu prioritate a resurselor financiare pentru necesitățile reale, cu impact nefavorabil asupra activității de exploatare.
Activitatea de investiții nu a determinat creșterea competitivității CFR Marfă și menținerea cotei de piață, atât ca urmare a unor decizii anterioare de investiții care s-au dovedit ineficiente, dar și ca urmare a lipsei unei strategii coerente în domeniu din perioada analizată.

Cea mai mare parte a resurselor alocate pentru investiții, în perioada auditată, a fost utilizată pentru rambursarea ratelor scadente aferente unor credite contractate în perioada anterioară, cu impact negativ asupra capacității de modernizare a materialului rulant existent și asupra competitivității CFR Marfă.

Inexistența unei strategii coerente privind planificarea investițiilor, precum și neîntocmirea corespunzătoare a documentațiilor tehnice necesare pentru modernizarea materialului rulant au influențat negativ satisfacția clienților în ceea ce privește caracteristicile tehnice ale vagoanelor, se spune în raportul de audit al Curții de Conturi. Activitatea de reparare a parcului de locomotive și vagoane a fost subfinanțată în perioada auditată, aspect care a determinat scăderea constantă a numărului de locomotive și vagoane din parcul activ și creșterea riscului neîndeplinirii obligațiilor de transport.

În perioada 2014-2018, doar 41,2% din parcul inventar de vagoane de marfă a putut fi utilizat, din cauza stării tehnice, păstrându-se tendința de scădere a parcului de vagoane de exploatare și tendința de creștere a parcului de vagoane cu reparații planificate expirate. Din acest motiv au fost închiriate anual vagoane de la alți operatori feroviari, cu impact negativ asupra bugetului societății.

Situația economică precară, respectiv lipsa de lichidități, a orientat CFR Marfă spre activitatea de închiriere de vagoane, în detrimentul modernizării propriului parc de vagoane.

Unul dintre factorii principali care au determinat starea de dificultate financiară a CFR Marfă a fost înregistrarea creanțelor restante de la societăți cu capital de stat, aflate în insolvență sau faliment. Valoarea acestora a reprezentat peste 60% din totalul creanțelor, influențând semnificativ capacitatea de plată a societății și posibilitatea de a-și onora obligațiile către bugetul statului.
În opinia echipei de audit, este necesară clarificarea măsurii în care serviciile de transport feroviar prestate de CFR Marfă pentru astfel de societăți pot intra sub incidența compensațiilor pentru obligația de serviciu public, așa cum este definită de normele Uniunii Europene.
În perioada auditată, patrimoniul CFR Marfă nu a fost exploatat în mod performant, având în vedere în principal:
– existența unor active neutilizate, constând în material rulant neproductiv (locomotive și vagoane), dar și în clădiri, terenuri și nave ferry-boat neexploatate, care au generat societății cheltuieli neeconomicoase, cu impact negativ asupra bugetului societății;
– în medie doar 44% din locomotivele deținute de către CFR Marfă au fost folosite în activitatea de exploatare și numai o treime din vagoanele de marfă au fost utilizate, ca urmare a stării tehnice a vagoanelor și a scăderii volumului prestațiilor, cu consecința diminuării veniturilor din exploatare;
– resursele umane nu au fost exploatate eficient, din cauza nerespectării corelației dintre creșterea cheltuielilor de personal și creșterea productivității muncii. Productivitatea muncii, calculată în funcție de cifra de afaceri realizată, s-a situat sub nivelul realizat de principalii competitori de pe piața transportului feroviar de marfă din România.

La CFR Marfă a existat un proces accentuat de îmbătrânire a personalului, îndeosebi a personalului implicat în activitatea de exploatare, generând un risc major privind asigurarea continuității activității și diminuând totodată capacitatea operatorului feroviar de a face față concurenței. Disfuncțiile în planificarea forței de muncă au fost generate și de inexistența unei strategii coerente în domeniul resurselor umane.

În perioada 2014-2019, CFR Marfă a acordat clienților despăgubiri în valoare de 2,6 milioane de lei pentru pierderea și/sau avarierea mărfurilor transportate, cu impact negativ asupra bugetului societății. Ca urmare a măsurilor întreprinse de managementul societății, dar și ca urmare a scăderii prestațiilor, numărul reclamațiilor primite de la clienți și înregistrate în perioada 2014-2019 a scăzut semnificativ, de la 199 de reclamații înregistrate în anul 2014, la 27 de reclamații în anul 2019,
determinând și diminuarea cuantumului despăgubirilor plătite.

În opinia echipei de audit, numeroasele schimbări produse în managementul societății în perioada auditată a reprezentat un factor perturbator în elaborarea și implementarea unei strategii coerente, pe termen lung, care să conducă la atingerea obiectivelor de performanță.

La CFR Marfă nu au fost implementate în totalitate principiile guvernanței corporative privind monitorizarea eficientă a evoluției performanței economice a societății, având în vedere următoarele aspecte:
– conducerea CFR Marfă a fost asigurată preponderent de directori și administratori provizorii, ale căror contracte de mandat nu conțin obiective și criterii de performanță;
– obiectivele și criteriile de performanță incluse în contractele de mandat/administrare ale directorilor și membrilor CA, selectați conform OUG nr. 109/2011, nu au fost stabilite în toate cazurile în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă;
– prin contractele de mandat/administrare nu a fost stabilit, în toate cazurile, nivelul prognozat al indicatorilor de performanță care să permită evaluarea acestora, iar criteriile de performanță prevăzute în contractele de administrare nu au fost corelate cu cele din planul de administrare.

Sursa: CFR Marfă se îneacă în pierderi. Concurența realizează profit (cotidianul.ro)