Adrian Bărbulescu

          Călătoria cu trenul București-Suceava va dura cinci ore începând cu data de 15 octombrie, a declarat pentru Club Feroviar directorul general al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA, Constantin Axinia. Scurtarea semnificativă a duratei călătoriei se va datora finalizării unor lucrări la infrastructură.

          În prezent, pe Magistrala feroviară 500 un drum de la București la Suceava durează 6 ore și 24 de minute, cu cel mai rapid tren – IR1755, cu plecare din Gara de Nord la ora 17,00 și sosire la Suceava Burdujeni la 23,24. Cel mai lent este trenul de noapte IRN1757, care face 6 ore și 47 de minute – pleacă din Gara de Nord la 23,20 și ajunge la destinație a doua zi dimineața la 6,07.
          În Mersul Trenurilor valabil pentru 2016-2017 fusese inclus un tren care trebuia să parcurgă distanța dintre București și Suceava în 5 ore și 42 de minute, dar apoi degradarea infrastructurii feroviare a lungit timpii de parcurs. O durată a călătoriei de doar cinci ore pe distanța de 447 km nu a mai fost înregistrată încă din anii 90.

          Mai repede cu trenul București-Suceava decât cu mașina
           Cu mașina, durata voiajului este mult mai mare, de 7 ore și 39 de minute, pentru cei 434 km, cât este distanța pe șosea, potrivit unei simulări făcute de Club Feroviar pe site-ul de specialitate viamichelin.com.
          Reducerea duratei călătoriei pe calea ferată, începând cu data de 15 octombrie, care va fi ”oficializată” prin noul Mers al Trenurilor ce va intra în vigoare în luna decembrie, este posibilă datorită finalizării până la acea dată a unor lucrări la infrastructura feroviară.

          Programul lucrărilor la infrastructură
          Sunt mai multe puncte în care la momentul actual se lucrează la înlocuirea schimbătoarelor de cale (macazuri), pentru ridicarea restricțiilor de viteză.
Săptămâna aceasta se lucrează la Râmnicu Sărat, unde trebuie înlocuit un macaz, săptămâna viitoare la Gugești (două macazuri) și cealaltă (23 – 28 septembrie) la Cotești (un schimbător de cale). Lucrările continuă în perioada 30 septembrie – 5 octombrie la Mărășești (o traversare dublă joncțiune – TDJ) și apoi la Buzău (două macazuri și o TDJ).

Sursa: https://clubferoviar.ro 

          CFR SA a lansat licitația pentru „Mașini și utilaje pentru refacția căii ferate (5 loturi)”, în valoare de 275 milioane lei și un termen de livrare de 25 de luni de la semnarea contractului. Ofertele pot fi depuse până la data de 08.10.2019, urmând ca atribuirea să aibă loc până la data de 08.02.2020.

          Conform SEAP, vor fi achiziționate următoarele utilaje:
     Lot 1 – (3 unități) Masina de ciuruit balastul caii ferate este un utilaj autopropulsat, care are capacitatea deplina de a curata patul de balast de sub liniile de cale ferata, precum si de sub aparatele de cale, pentru a aduce balastul la o calitate optima, ceruta de conditiile de transport.
     Lot 2 – (o unitate) Utilaj pentru refacția căii prin înlocuirea șinei și traverselor dotat cu unitate portal deplasabilă peste vagoanele trenului de aport logistic. Utilajul este un echipament deosebit de complex, care realizează înlocuirea șinei vechi și a traverselor, prin manipulare individuală a traverselor în flux continuu cu ajutorul unei unități portante care transportă traversele de pe vagoanele speciale atașate utilajului.
     Lot 3 – (3 unitați) Mașina de burat nivelat și ripat cu avans continuu cu burajul a doua traverse simultan, este destinată efectuarii lucrărilor de reparaţii mecanizate a căii ferate, pentru burajul continuu de mare productivitate pe linii curente si din statii.
     Lot 4 – 3 unități Mașina de profilat balastul căii ferate – Mașina de profilat balastul căii ferate este destinată efectuarii lucrărilor de reparaţii mecanizate a căii ferate, pentru profilarea, perierea și distribuirea a unor cantițăti excedentare de piatră spartă în zonele cu lipsă de balast.
     Lot 5 – 3 Vagoane – Vagoanele de transport și depozitare materiale servesc la executarea lucrărilor de transport și depozitare a materialelor în vrac, precum și la transportul materialelor excavate. Vagoanele poat fi remorcate în sensul de lucru pentru descarcarea pietrei sparte, a sterilului sau a oricăror materiale transportabile în vrac.

Sursa: https://mobilitate.eu

          Ministerul Transporturilor a lansat în dezbatere public proiectul de Ordin al ministrului transporturilor pentru modificarea anexei Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1817/2005 pentru aprobarea Instrucțiunilor privind revizia tehnică și întreținerea vagoanelor în exploatare – nr. 250.
         Verificarea stării tehnice a vagoanelor de călători din compunerea trenurilor se execută prin revizii tehnice și probe de frână efectuate de personalul de specialitate vagoane din cadrul operatorilor de transport feroviar de călători, în conformitate cu prevederile din Anexa „Instrucțiuni privind revizia tehnică și întreținerea vagoanelor în exploatare nr.250” Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr.1817/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1039 și 1039 bis din 23 noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.
          De la punerea în aplicare a prevederilor menționate până în prezent structura parcului de vagoane a fost îmbunătățită prin introducerea în circulaţie a unor vagoane nou construite şi modernizate, dotate cu instalații și subansamble care au ridicat nivelul de siguranță în exploatare și calitatea serviciilor publice de transport. De exemplu, la nivelul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” S.A. au fost puse în circulaţie după anul 2005 un număr de 270 de vagoane nou construite și 730 vagoane modernizate.
          În vederea menținerii în continuare a unui grad ridicat de siguranţă a circulaţiei precum şi a siguranței calităţii serviciilor, se propune modificarea art. 6 alin (5) din cadrul Anexei „Instrucțiuni privind revizia tehnică și întreținerea vagoanelor în exploatare nr.250” Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr.1817/2005, în sensul eliminării distanței minime de 300 km între două revizii tehnice consecutive și a majorării distanței maxime între două revizii tehnice consecutive de la 450 km la 550 km, precum şi abrogarea alin (6).
          Modificările propuse survin ca urmare a faptului că în prezent pentru a confirma menținerea în stare corespunzătoare a subansamblelor care concură la siguranța circulației, pentru traseele mai lungi de 450 km este obligatorie efectuarea reviziei tehnice în tranzit. Din cauza dispunerii geografice a subunităților de vagoane sunt situații când acest tip de revizie tehnică se efectuează la distanțe de cca.150-200 km față de stația unde s-a efectuat revizia tehnică la compunere, fapt ce conduce la reluarea lucrărilor efectuate de revizorul tehnic de vagoane.
          Majorarea distanței maxime între două revizii tehnice consecutive cu 100 km, reprezintă o distanță minimă propusă ca urmare a analizei statistico-tehnică a defectărilor depistate cu ocazia reviziilor tehnice în tranzit, cât și a celor depistate cu ocazia defilării trenurilor pentru o perioadă de șapte ani, perioadă de când au fost inițiate lucrări majore de reabilitare a parcului de vagoane.
          De asemenea, Agenţia de Investigare Feroviară Română – AGIFER nu a constatat, ca urmare a investigărilor efectuate, defecte la vagoane de călători care au circulat pe distanțe mai mari de 600 km care ar fi avut drept cauză revizii tehnice la trenuri cu efecte majore în producerea de accidente și incidente feroviare sau perturbări grave în regularitatea circulației trenurilor.

Sursa: https://mobilitate.eu 

          La un an de la campania CFR - CIFRELE DEZASTRULUI, Știrile Digi FM se întorc la subiectul situației în care se află infrastructura feroviară din România. În noua campanie CFR ȘI DRAGOSTEA DE... ȘINE aflați ce s-a schimbat din mai 2018 până astăzi sau, măcar, ce e pe cale să se schimbe. Asta în condițiile în care numai anul trecut, pierderile de timp pe calea ferată cumulate, s-au ridicat la 6 ani. O veste neașteptată, după atâția ani de sub-finanțare și în care trenurile au ajuns să se târască pe șinele vechi și degradate, a venit la mijlocul lui august. CFR SA anunță că a eliminat jumătate din restricțiile de viteză pe întreaga rețea feroviară. Mai exact, trenurile pot circula fără să fie nevoite să încetinească pe 239 din cele 490 de porțiuni cu probleme. Este vorba despre magistralele Bucureşti - Timişoara, Bucureşti - Episcopia Bihor, Braşov - Curtici, Bucureşti - Vicşani, Braşov - Satu Mare, Tecuci - Ungheni, Bucureşti - Galaţi şi Bucureşti - Mangalia. S-au ridicat restricțiile și din zona unor gări importante cum ar fi Gara de Nord, Ploieşti Sud, Craiova sau Buzău. Costurile s-au ridicat la aproximativ 360 de milioane de lei.

           DE CÂȚI BANI E NEVOIE PENTRU O INFRASTRUCTURĂ FEROVIARĂ MODERNĂ?
           Noile investiții în calea ferată arată că se poate. Alte cifre arată că e nevoie de mult mai mult. Infrastructura trebuie să asigure siguranța tranportului cu trenurile. În campania noastră de anul trecut, „Cifrele dezastrului”, arătam că, lunar, sunt 3 până la 6 incidente care au implicat locomotive, vagoane sau, strict, șinele pe care merg acestea. În ianuarie 2018 erau investigate de Agenția de investigare feroviară română, o deraiere a unui vagon de tren și o deconectare a unei locomotive de la rețeaua electrică. În ianuarie 2019, aceeași Agenție a deschis nu mai puțin de 9 anchete, dintre care 5 pentru deraieri, adică de 4 ori mai multe incidente decât în prima luna a anului trecut. Cifrele scot la iveală nota de plată pentru 30 de ani de subfinanțare. E nevoie de sume colosale pentru a moderniza infrastructura feroviară și a avea trenuri de mare viteză. O spune chiar CFR în strategia de dezvoltare 2018 - 2022. Potrivit acesteia, compania ar avea nevoie de 56,03 miliarde lei (12,18 miliarde euro). Documentul subliniază declinul traficului feroviar, dar și a celui de marfă în ultimii 30 de ani.
           „Finanțarea insuficientă a întreținerii, reparării și reînnoirii infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia și la creșterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii", se menționează în document. În plus, „principala cauză a decalajului major între România și Uniunea Europeană în ceea ce privește transportul feroviar de pasageri o constituie finanțarea publică deficitară a transportului feroviar din România”.
          Suma de 56,03 miliarde lei este împărțită pe mai multe capitole:
          - Reabilitarea și modernizarea infrastructurii coridorului Rin-Dunăre - 20,45 miliarde lei.
           - Reabilitarea și modernizarea infrastructurii coridorului Orient / East-Med - 11,76 miliarde lei.
           - Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rețelei TEN-T Centrale( Reteaua Trans - Europeana de Transport) - 4,4 miliarde lei.
          - Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rețelei TEN-T Globale - 1,05 miliarde lei.
          Reteaua Trans-Europeană de Transport este un proiect al UE, conectează Europa Centrală și Europa de Sud-Est, este format din 9 coridoare dintre care 2 străbat România și ar trebui să fie finalizată până în 2030.
Alte investiții sunt necesare în:
- Reînnoirea infrastructurii feroviare - 5,7 miliarde lei.
- Intreținerea curentă a infrastructurii feroviare - 7,25 miliarde lei.
- Reparațiile curente ale elementelor de infrastructură 1,08 miliarde lei.

          DE CE NU MAI VOR ROMÂNII SĂ MEARGĂ CU TRENUL?
         „Traficul feroviar de călători a suferit un declin major în ultimii 30 de ani, atât în ceea ce privește volumul de transport (măsurat în număr călători) cât și în ceea ce privește volumul de prestații (măsurat în călători pe km). Pentru ambii indicatori s-a înregistrat o contracție de circa 86% față de anul 1989. Acest declin se reflectă în diminuarea dramatică a cotei de piață, care reprezintă în prezent doar cca 16,46% din totalul transporturilor publice de pasageri și 20,5% din totalul transporturilor terestre de pasageri (cu referire la transportul public)”, se arată în documentul publicat pe site-ul CFR. Una dintre principalele cauze ale declinului înregistrat după anul 1990 o constituie nivelul foarte redus de performanță al transportului feroviar de călători, exprimat prin viteza comercială a trenurilor de călători și prin punctualitatea acestora, care reprezintă o consecință a stării neadecvate a infrastructurii feroviare.

         „Una dintre principalele direcții de acțiune pentru stoparea declinului transportului feroviar de pasageri și inversarea acestei tendințe constă în reconsiderarea modului de abordare a mentenanței, dezvoltării și exploatării infrastructurii feroviare, astfel încât să poată fi asigurat suportul logistic necesar creșterii vitezei de deplasare a trenurilor de pasageri și ameliorării punctualității”, susțin autorii strategiei.
          Media pe rețea a vitezelor maxime permise reprezintă 70,7% din viteza maximă proiectată, iar media vitezelor comerciale realizate în traficul de călători reprezintă mai puțin de 45% din viteza proiectată a rețelei feroviare. Analiza făcută de CFR arată și că „reabilitarea transportului feroviar de pasageri este nu numai posibilă, ci chiar dezirabilă, deoarece pe piață există un nivel ridicat de așteptări din partea clienților pentru transportul feroviar”.

          CE SPUN OAMENII POLITICI DESPRE CĂILE FERATE?
          CFR poate să funcționeze mai bine dacă este finanțat mai bine. Este opinia deputatului independent Adrian Dohotaru. Cât privește strategia publicată pe site-ul ministerului transporturilor... „este bună, dar responsabilitatea aplicării ei aparține tot decidentului politic. La noi, din păcate, subfinanțarea este însoțită de lipsa de viziune dar și de incompetență”, a declarat pentru Știrile Digi FM, Adrian Dohotaru.
          „Mulți spun că CFR-ul funcționează prost și trebuie privatizat. Eu nu sunt de acord cu acest punct de vedere. CFR poate să funcționeze mult mai bine în condițiile în care este mult mai bine finanțat, dar trebuie să ai și un control civic, un control public asupra a ceea ce se întâmplă la nivelul managementului CFR tocmai pentru că acele investiții mai mari să nu fie deturnate și să avem încredere că banii sunt folosiți ok. Uneori, strategiile mari sunt delegate. Poate aici aveau consultanți de la Banca Mondială, dar până la urmă, responsabilitatea aplicării unei strategii - că e bună - este a decidentului politic”.
          România se situează pe ultimul loc Uniunea Europeana în ceea ce priveşte finanţarea infrastructurii feroviare. O arată „Strategia privind dezvoltarea infrastructurii feroviare”, document publicat de ministerul transporturilor.
          Acesta prezintă o analiză realizată în cadrul studiului intitulat „The 2017 European Railway Performance Index (RPI)”, realizat de un consorţiu internaţional la solicitarea Comisiei Europene. Studiul evidenţiază că există o relaţie de cauzalitate directă între nivelul finanţării publice a infrastructurii feroviare şi nivelul de performanţă al transportului feroviar.

           PARADOX: N-AVEM AUTOSTRĂZI DEȘI AM INVESTIT ÎN INFRASTRUCTURĂ RUTIERĂ ȘI AM NEGLIJAT CĂILE FERATE
          Conform acestui studiu, România se situează pe penultimul loc dintre cele 25 de ţări analizate, atât din punct de vedere al nivelului de finanţare publică al transportului feroviar, cât şi din punct de vedere al nivelului de performanţă în domeniul feroviar.
          Dacă se analizează comparativ finanţarea publică a infrastructurii feroviare şi finanţarea infrastructurii rutiere se constată existenţa unui decalaj foarte mare în favoarea transportului rutier.
           Graficul arată că acest fenomen a fost semnalat de experţii internaţionali încă din 2005. La momentul respectiv raportul dintre feroviar şi rutier în ceea ce priveşte finanţare apublică era de 11,5:1, ceea ce ne situa pe ultimul loc dintre statele europene analizate. Cota de finanţare a infrastructurii feroviare în raport cu finanţarea totală a transportului terestru era în acel moment de 4 ori mai mică decât media europeană.
          Ulterior anului 1996, în România raportul dintre feroviar şi rutier în ceea ce priveşte finanţarea publică a fost menţinut aproape în permanenţă la valori mai mari decât 10:1, ceea ce constituie o distorsionare importantă a pieţei transporturilor terestre. Chiar dacă tendinţa de a finanţa mai consistent infrastructura rutieră s-a manifestat în toate statele europene, decalajul existent în România iese complet din tiparele europene. În statele Europei de Vest acest raport a fost inferior valorii de 2:1, iar în statele Europei de Est raportul s-a situat sub valoarea de 4:1.
            În ultimii ani s-a investit în infrastructura rutieră, iar cea feroviară a fost, practic, neglijată în opinia deputatului independent.
          „Dacă în alte țări raportul între investițiile în infrastructură feroviară versus infrastructură rutieră este de 1 la 3, alteori chiar 1 la 2, în România, în unii ani, am ajuns la un raport de 16 la 1 în favoarea infrastructurii rutiere. Din acest motiv sunt necesari mai mulți bani în infrastructură feroviară”, a declarat Dohotaru.
          Directorii de la căile ferate au acceptat să se întâlnească și să discute cu Știrile Digi FM. Aflați concluziile și planurile acestora în continuare în cadrul Campaniei „Căile ferate române și dragostea... de șine” în fiecare zi la Știrile Digi FM și pe digifm.ro.

          Sursa: https://www.digifm.ro 

          Conceptul Hyperloop face primul pas în realitate. În deşertul Nevada va fi testat sistemul de propulsie al trenului, iar până la finele anului va fi testat intreg sistemul de transport.
          Mai exact, Hyperloop constă într-o serie de capsule care circulă pe perne de aer printr-o reţea de tuburi cu joasă presiune. Rezistenţa e minimă aşa că trenul ar trebui să atingă o viteză maximă de 1.120 de kilometri pe oră.
          Prin comparaţie, trenul Maglev atinge maxim 431 km/h, adică de trei ori mai puţin. Practic prin Hyperloop, de la Bucureşti la Viena s-ar ajunge în mai puţin de o oră.
          Dincolo de provocarea tehnică însă e provocarea economică. În proiectul companiei Hyperloop One s-au investit deja 80 de milioane de dolari, dar greul abia începe. Pentru a fi o opţiune reală pentru călători, sistemul trebuie să fie fezabil economic.
          Fondatorul Tesla crede că Hyperloop ar putea înlocui trenurile de mare viteză - n-ar fi doar mai rapid, ci şi mai ieftin. Iar înainte de a fi folosit în America, sistemul ar putea ajunge chiar în Estul Europei. Cealaltă companie care încearcă să dezvolte proiectul a semnat o înţelegere cu guvernul Slovaciei pentru a explora construirea sistemului de tuburi. Planul e să unească Bratislava, Viena şi Budapesta. Ambele companii din această cursă cred că pot construi trenul viitorului în maxim 4-5 ani.

Sursa: https://www.digi24.ro

         Ordonanţa cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial. Actul normativ prevede mai puțini bani la Ministerul Transporturilor.

          Potrivit actului normativ, veniturile bugetului de stat se majorează, pe sold, cu 2,264 miliarde lei iar cheltuielile cu 736,9 milioane lei credite de angajament şi cu 298,9 milioane lei credite bugetare. Deficitul scade cu 1,965 miliarde de lei.
          Sumele defalcate din TVA pentru finanţarea bugetelor locale se majorează cu 2,9 miliarde de lei. La Bugetul asigurărilor sociale de stat veniturile scad cu 1,442 miliarde lei iar cheltuielile cresc cu 1,482 credite de angajament şi 1,4454 miliarde de lei credite bugetare.
          Bugetul asigurărilor pentru şomaj are prevăzute venituri în creştere cu 834,3 milioane lei şi cheltuieli cu 144,5 milioane lei (credite de angajament) şi 655 milioane lei (credite bugetare).
          Potrivit rectificării bugetare, au fost reduse bugetele la Ministerul Transporturilor (-128,8 milioane lei), Ministerul Fondurilor Europene (-681,9 milioane lei), Ministerul pentru Mediul de afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (-243 milioane de lei). Bugetele locale cresc cu 4,4 miliarde lei, din care 2,9 miliarde de lei pentru echilibrare.
          Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, trebuie să găsească acum o soluție pentru acoperirea deficitului de 400 milioane de lei din compensația acordată CFR Călători.

          Guvernul a aprobat luni rectificarea bugetară

          Guvernul a aprobat luni prima rectificare bugetară din acest an.
          Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că proiectul de rectificare bugetară asigură plata integrală a salariilor, pensiilor şi a proiectelor de investiţii şi nimeni nu trebuie să-şi facă niciun fel de griji.
          “Prima rectificare bugetară din acest an este una pozitivă. Produsul Intern Brut a depăşit, în premieră, pragul de 1.000 de miliarde de lei şi s-a majorat cu 9 miliarde de lei faţă de estimarea iniţială. Creşterea economică pe primul trimestru 2019 a fost de 5% faţă de trimestrul I din 2018. S-a văzut în mod foarte clar în datele macro că, acolo unde Guvernul a luat o serie de măsuri, cifrele arată acest lucru. Vă dau câteva exemple: construcţiile – cu o creştere de 6,6%, în servicii o creştere de 5,7%, în agricultură, de peste 3%. Deficitul bugetar în mod clar nu este în pericol, deşi am auzit unele discuţii în ultima perioadă. Proiectul de rectificare bugetară prevede respectarea ţintei asumate de 2,76% a deficitului bugetar pentru întreg anul şi s-a făcut acest lucru având în vedere şi păstrarea echilibrelor macroeconomice şi păstrarea încrederii investitorilor. Rectificarea bugetară asigură plata în întregime a salariilor, pensiilor şi, desigur, sumele pentru proiectele de investiţii aflate în derulare – sperăm noi că se vor începe până la final de an – şi care vor necesita şi plăţi aferente”, a spus Teodorovici.

         Sursa: https://clubferoviar.ro 

          Poliţiştii din Maramureş au deschis un dosar penal pentru deraierea Mocăniței de pe Valea Vaserului, soldată cu rănirea a 12 persoane.

          Purtătorul de cuvânt al IPJ Maramureş, Florina Meteş, a declarat duminică pentru Mediafax că se fac cercetări pentru stabilirea cauzelor deraierii.
        „Poliţiştii din Vişeu de Sus care au efectuat cercetarea la faţa locului au deschis un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă în cazul deraierii Mocăniţei. De asemenea, se continuă cercetările pentru stabilirea cauzelor care au dus la acest incident. În acest caz a fost audiat şi mecanicul care conducea trenul respectiv”, a spus Meteş.

          S-a reluat circulația, chit că s-a deschis dosar penal pentru deraierea Mocăniței
          Mocăniţa este operată de un operator privat, iar reprezentanţii acestuia au declarat pentru Mediafax că duminică dimineaţă a fost reluată cursa cu acest tren turistic.
          Traseul Mocăniţei are o lungime de peste 46 de kilometri, o cursă zilnică tur-retur având o durată de cinci ore şi jumătate, între orele 9 – 14.30. Locomotiva Mocăniţei a deraiat sâmbătă pe Valea Vaserului, în judeţul Maramureş, iar 12 persoane au ajuns la spital, rănite. În trenul de linie cu ecartament îngust se aflau aproximativ 200 de persoane.

Sursa: https://clubferoviar.ro 

          Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, a anunțat marți o restructurare la CFR Marfă și a precizat că va fi vizat personalul TESA din compania feroviară de stat.

     ”I-am spus directorului de la CFR Marfă să-mi facă o evaluare a personalului TESA. Sunt 1.400 de oameni în această situație, la nivelul societății, în toată țara”, a spus ministrul.

          El a răspuns astfel la o întrebare privind oportunitatea grupării companiilor feroviare de stat într-un holding. ”Crearea unui holding este o idee bună, dar trebuie mai întâi o restructurare”, a spus ministrul, care a precizat că nu este vorba numai de CFR Marfă și de companiile feroviare, ci de toate societățile și companiile aflate sub tutela Ministerului Transporturilor.

          O nouă restructurare la CFR Marfă. Societatea are peste 6.000 de angajați

          CFR Marfă are aproximativ 6.100 de angajați, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli al societății pe anul în curs. Un angajat câștigă în medie aproximativ 4.200 de lei.

BVC prevede pentru acest an venituri totale de 811,8 milioane de lei, echivalentul a 172,7 milioane de euro. De cealaltă parte, cheltuielile totale ale operatorului național de transport feroviar de marfă sunt estimate la 911,7 milioane de lei, adică aproape 194 milioane de euro. Cheltuielile cu personalul se ridică la 339,6 milioane de lei în 2019, potrivit proiectului de buget.

          Făcând diferența între venituri și cheltuielile totale ale societății de stat, rezultă o pierdere de 100,5 milioane de lei prevăzută în Bugetul CFR Marfă pe 2019, echivalentă cu 21,38 milioane de euro.

           Sursa: https://clubferoviar.ro/restructurare-la-cfr-marfa/

          Se întâmplă și la case mai mari, nu numai pe căile ferate din România. Un TGV a ajuns cu întârziere de șase ore la destinație, din cauza unei defecțiuni la pantograful ramei.
           Este vorba de trenul de mare viteză care circula pe relația Hendaye – Paris și care a ajuns la destinație luni dimineață în jurul orei 4,30, din cauza unei probleme la pantograf, informează BFM TV.
           După ce problema a fost remediată, lucrările la infrastructură au obligat trenul să încetinească, ceea ce a dus la acumularea a încă 30 de minute de întârziere. Într-un final, garnitura a ajuns în Gara Montparnasse din Paris la 4,30 dimineața, în loc de 22,00 în ajun.

           Sursa: https://clubferoviar.ro 

          România feroviară sărbătorește pe 13 august 2019, în Gara Brașov 60 de ani de tracțiune Diesel în România.

          Evenimentul va avea loc la ora 08:00 în Gara Brașov.

          ”Astăzi lăsăm puțin materialul rulant asincron de ultimă generație și anunțăm public un eveniment de o importanță istorică majoră. (…) Locomotiva 060-DA-001 va fi prezentă în Gară Brașov, alături de angajații de la Centrul Muzeal al Locomotivelor din Dej. Vom auzi din nou nume că Sulzer AG-Winterthur, Brown Boveri & C-ie Baden și Henschel & Sohn. Personalul Depoului Dej Triaj a început pregătirile pentru eveniment, lucrează în ritm alert pentru ca locomotiva 060-DA-001 să fie prezentă în stare tehnică și estetică impecabilă, ridicându-se astfel la importantă acestui eveniment”, se arată pe pagina de Facebook România feroviară.

          Sursa: https://clubferoviar.ro