În 23 aprilie 1880, Principele României Carol I şi I.C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice de la acea vreme, au semnat un Decret prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR”.

          Din 1999, această zi a fost declarată oficial „Ziua Feroviarului” şi reprezintă un moment important în istorie şi o recunoaştere a meritelor celor care de-a lungul timpului au contribuit la dezvoltarea României Mari. 

          La mulți ani tuturor feroviarilor!
          La mulți ani tuturor celor care-și sărbătoresc astăzi ziua numelui!

Compania CFR Marfă vrea să disponibilizeze 1.400 de angajați, care ar asigura o reducere a cheltuielilor de personal pentru acest an de aproximativ 41 de milioane de lei. Reprezentanții sindicali ai angajaților vor un program concret de restructurare a companiei, salariile compensatorii prevăzute în contractul colectiv de muncă pentru cei care vor fi disponibilizați și includerea lor într-un program de reconversie profesională,  după modelul care-i vizează pe foștii mineri din Valea Jiului.

Reprezentații angajaților CFR Marfă au fost informați oficial luni de către conducerea companiei cu privire la intenția de a concedia 1.400 de salariați. Astfel, numărul de salariați estimat la finalul acestui an ar ajunge la aproximativ 3.400.

Măsura este prevăzută în proiectul de hotărâre privind bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2021 al Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „CFR MARFĂ” – S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, publicat vineri în în consultare publică.

CFR Marfă vrea să încheie anul pe profit. Care e nivelul pierderilor

Prin disponibilizarea a 1.400 de salariați, CFR Marfă estimează reducerea cheltuielilor de natură salarială cu aproximativ 41 de milioane de lei, de la 283,24 milioane de lei, în 2020, la 242,25 de milioane de lei, respectiv cu aproape 14,5%.

Proiectul include suma de 19,77 milioane de lei cu destinația „chetuieli cu plăți compensatorii aferente disponibilizărilor de personal”. La un simplu calcul artimetic, fiecărui salariat concediat i-ar reveni suma de 14.124 de lei.

Conform documentului, câștigul mediu lunar pe salariat determinat pe baza cheltuielilor de natură salarială, calculat conform legii anuale a bugetului de stat, în anul 2021 scade de la 4.865,74 lei (anul 2020) la 4.861,02 lei (cu 0,10%). În ceea ce privește productivitatea muncii, acesta este prognozată că va creşte de la 117.910 lei/persoană la 243.270 lei/persoană (cu 106,31%).

Reducerea numărului de angajați este una dintre măsurile prin care compania vrea să încheie anul 2021 cu un rezultat pozitiv brut de 33,04 milioane de lei.

Conform documentului, în acest sens se are în vedere și majorarea veniturilor din vânzarea activelor corporale cu 335,54 milioane de lei, reducerea cheltuielilor cu amortizarea, de la 275,43 milioane de lei, în 2020, 248,73 miloane de lei, în anul 2021 (9,69%).

Creșterea veniturilor este prevăzută cu 75,58% față de cele realizate la 31 decembrie 2020, respectiv până la un miliard de lei. Cheltuielile totale la 1.000 lei venituri totale vor ȋnregistra o scădere cu 36,48% față de cele realizate în anul 2020, de la 1,52 miliare de lei, la 967.090 lei.

Conform proiectului, cheltuielile pentru investitii estimate pentru anul 2021 vor fi în creștere față de cele realizate la 31 decembrie 2020, cu 172,31%, de la 37,03 milioane de lei ( anul 2020) la 100,85 milioane de lei (anul 2021).

La 31 decembrie 2020, CFR MARFĂ a înregistrat plați restante în valoare de 3,94 miliarde de lei, iar pentru anul 2021 estimează reducerea acestora cu 2,49 de miliarde (63,27%), până la 1,45 miliarde de lei.

Conform proiectului de buget, în anul 2021, în cadrul procedurii de concordat preventiv, a fost estimat, recuperarea datoriei restante, care reprezintă ajutor de stat,  urmând ca până la închiderea acestei proceduri în luna martie 2022, sa fie recuperat întreg ajutorul de stat. Comisia Europeană a constatat că finanțarea publică acordată de România societății CFR Marfă, care se ridică în total la cel puțin 570 de milioane euro (peste 2,5 miliarde de lei) plus dobânzi, este incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat și, prin urmare, trebuie să fie recuperată de România, conform unui comunicat din luna februarie a acestui an.

Proiectul pus în consultare publică prevede că pentru recuperarea ajutorului de stat este necesar:

• aprobarea mecanismului de plată alternativă prin darea în plată, în vederea stingerii ajutorului de stat de către Comisia Europeană;
• emiterea Ordonanței de Urgență privind modalitatea alternativă de stingere a datoriei prin darea în plată a unor bunuri mobile și imobile;
• vânzarea de către executorul judecătoresc a tuturor vagoanelor care fac obiectul dosarului de executare nr.194/2018.

La 31 decembrie 2020, CFR MARFĂ înregistra o pierdere contabilă din anii precedenti în valoare de 2,74 miliarde de lei, pentru care a întocmit un program de reducere, conform prevederilor legale, se arată în proiectul de buget de venituri și cheltuieli pentru 2021 al CFR Marfă.

Lider sindical: „Vrem o restructurare a cheltuielilor, nu doar restructurare de personal”

Grigore Mare, președintele Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane, a detaliat pentru GÂNDUL.RO, discuțiile purtate luni cu managementul companiei, după afișarea proiectului de buget, și pașii următori ai dialogului social.

„Astăzi, am fost invitați ca să ne aducă la cunoștință intenția lor de a concedia 1.400 de salariați. Noi știm foarte bine să CFR Marfă se află într-o situație explozivă la momentul actual, având o datorie veche care trebuie returnată, conform deciziei Comisiei Europene, ajutor de stat”, a spus liderul sindical.

El a precizat că CFR Marfă are o datorie foarte mare către CFR Infrastructură, respectiv plata obligațiilor TUI (tariful de utilizare a infrastrastructurii), care a ajuns la circa 2,7 miliarde de lei, bani pe care compania nu are cum să îi plătească.

De-a lungul timpului, nu s-au luat cele mai favorabile măsuri, doar cele din disponibilizare de personal. Din păcate, după ani întregi în care am tot concediat, tot acolo suntem, ba mai rău decât atât, am ajuns destul de complicat, a spus Grigore Mare.

Reprezentanții sindicatului au cerut și așteaptă din partea conducerii CFR Marfă un program concret de restructurare a companiei, a cheltuielilor, nu doar de restructurare a personalului, cum s-a întâmplat de-a lungul anilor.

Numărul angajaților din CFR Marfă a scăzut de peste șase ori în 20 de ani

Conform documentelor oficiale, în 1999, CFR Marfă avea aproape 29.300 de angajați cu normă întreagă, număr care a scăzut la aproape 10.800 în 2010, iar în 2016 ajunsese la 6.155. Acum, compania mai are aproximativ 4.800 de angajați, din care vrea să reducă la 3.400.

CFR Marfă a rămas un mastodont, cu cheltuielile de atunci și încasările de acum. A rămas în piață un operator destul de mic de transport marfă, chiar se plasează pe locul 2, după un operator privat, a mai spus liderul sindical.

Grigore Mare a atras atenția că situația CFR Marfă este complicată, pentru că în fiecare zi se acumulează penalități la datoria pe care o are.

”S-ar putea ca, în două, trei luni, datoria să depășească activele CFR Marfă și atunci compania va intra direct în faliment”, a adăugat liderul sindical.

Printre greșelile pe care le-a făcut managementul companiei, potrivit lui Grigore Mare, se numără decizia de a intra în procedura de concordat preventiv, „care nu ajută cu absolut nimic la ora actuală”.

Șase salarii compensatorii pentru angajații care vor fi disponibilizați

Președintele Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane a precizat că, în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă, salariații disponibilizați au dreptul la șase salarii compensatorii. Mai mult, pentru sprijinirea celor disponibilizați, s-a solicitat elaborarea unui program de reconversie profesională.

Criteriile privind ordinea disponibilizărilor sunt incluse în actele adiționale la contractul colectiv de muncă, dar liderul sindical susține că administrația companiei ar avea în vedere desființarea de subunități, astfel că toți salariații acestora ar urma să plece acasă.

„Am solicitat și se întreprinde demersul, și noi vom face același lucru, pentru ca acești salariați care pleacă să fie prinși într-un program guvernamental de reconversie profesională și de salarii compensatorii. Pentru că toți sunt persoane mai în vârstă. Fiind calificați în domeniul feroviar, nu-și mai găsesc alt loc de muncă și va fi foarte greu pentru ei. Știm că la ora actuală se discută același program și în Valea Jiului legat de mineri, de restructurare a minerilor din Valea Jiului. Am vrea să fie introduși acești salariați de la CFR Marfă într-un program de reconversie și de plăți compensatorii”, a spus Grigore Mare.

„La ora actuală, noi, Confederația Blocul Național Sindical, lucrăm la un proiect legislativ în acest domeniu pe care să-l propunem guvernanților, cu sume de bani, unde se găsesc, de unde pot fi luați”, a precizat președintele Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane.

În această etapă, conform Codului muncii, sindicaliștii așteaptă să primească programul de restructurare solicitat, după care vor răspunde conform prevederilor legale.

„Eu nu am înțeles foarte bine cum vor proceda la reducerea cheltuielilor și care va fi gradul de cuantificare a fiecărei cheltuieli pe care vor să o reducă. Am văzut în proiectul de buget propuneri, dar an de an s-au făcut propuneri, au venit cu proiecții bugetare nerealizabile și s-ar părea că și anul acesta sunt niște proiecții bugetare nerealizabile”, a conchis Grigore Mare.

Proiectul de Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2021 al Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă „CFR MARFĂ” se află în consultare până pe 27 aprilie, dată până la care toate persoanele fizice sau juridice interesate pot trimite propuneri și sugestii.

Sursa: www.gandul.ro

De Cristian Otopeanu

Printre semnatarii scrisorii se numără oameni din profesii diferite, precum jurnaliști, activiști și regizori. Aceștia îi cer premierului Florin Cîțu să respecte Constituția și să accepte „pluralismul de opinii, critici la adresa Guvernului și a măsurilor guvernamentale”.
Solicitarea semnată de aproape 50 de intelectuali are la bază „recentele discuții din jurul proiectului de buget”, care „au fost marcate de o serie de proteste organizate de sindicatele nemulțumite de alocările bugetare”.

Scrisoare adresată premierului Florin Cîțu:

”Constatăm cu uimire și cu indignare că exercitarea acestor drepturi creează un inconvenient pentru guvernul pe care îl conduceți. Recent, într-un interviu acordat presei, ați anunțat că Guvernul va modifica, printr-o Ordonanță de Urgență, modalitatea de plată a cotizației sindicale în sensul eliminării posibilității reținerii sale pe ștatul de plată, în baza acordului salariatului.”

Cei aproape 50 de semnatari ai scrisorii consideră acest gest „un act revanșard și un gest de ostilitate față de mișcarea sindicală, motivat de dorința de a neutraliza protestele sindicale antiguvernamentale aflate în desfășurare”.

Sursa: https://www.libertatea.ro

de Ovidiu Vranceanu

Compania CFR Infrastructură realizează în prezent lucrări de mentenanţă în regie proprie în peste 40 de şantiere deschise pe reţeaua feroviară, conform unui comunicat postat vineri pe Facebook, informează Agerpres.

Lucrările de mentenanţă nu afectează circulaţia trenurilor, potrivit sursei citate.

Consiliul Economic și Social a dat joi aviz negativ pentru ordonanța de urgență prin care Guvernul îngheață pensiile, prorogă termnul de intrare în vigoare a Legii privind Statutul Personalului Feroviar și taie subvențiile pentru studenți și pentru voucherele de vacanță.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

CES acuză Guvernul Cîțu că prin măsurile propuse „generează scăderea nivelului de trai”. Florin Cîțu i-a acuzat, în replică, pe membrii CES, că sunt  „un consiliu politic, cu membri plătiți din bani publici, dar fără vreun fel de răspundere pentru votul lor”.

CES, instituția condusă de Bogdan Simion acuză lipsa de dezbatere privind OUG

Principalele reproșuri aduse de CES măsurilor de austeritate propuse de Guvern prin textul OUG:

• Neacordarea voucherelor de vacanță constituie o formă de accentuare a problemelor grave prin care trece HORECA. Măsura încetării acordării nu poate avea o susținere economică pentru că impactul bugetar este foarte mic, de doar 0,15% din PIB
• Eliminarea gratuității pe calea ferată pentru studenți are efecte negative asupra participării la schimburile de experiență și la diverse manifestări. Nu este justificată economic, impactul fiind deosebit de redus, de doar 0,01% din PIB.
• Nemajorarea în anul 2021 a punctului de pensie este inacceptabilă afectând în mod negativ mai ales persoanele cu pensii mici care nu au acces la elementele necesare din coșul minim.
• Înghețarea valorii punctului de pensie atrage grave probleme de natură socio-economică care nu pot fi justificate printr-o încercare de remediere a situației de deficit bugetar excesiv, impactul fiind doar 0,8% din PIB

În plus, se arată în avizul nefavorabil al CES, „Măsurile menționate contravin mai multor prevederi legislative adoptate de Parlament. Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure un trai decent. Per ansamblu, măsurile propuse generează scăderea nivelului de trai al populației”

CES acuză lipsa de transparență și dezbatere

Într-un comunicat de presă postat pe situl instituției, CES informează: „Guvernul României a solicitat vineri avizul Consiliul Economic și Social referitor la proiectele legii bugetului de stat și legii asigurărilor sociale de stat. Luni seară, a solicitat avizul, în regim de urgență, pe un proiect de OUG privind măsuri fiscal-bugetare cu impact social și economic important. Recunoscând necesitatea adoptării urgente a legilor referitoare la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, am acceptat să luăm în discuție la ședința din această săptămână actele menționate. Suntem nevoiți să constatăm că a lipsit dezbaterea publică și dezbaterea cu partenerii sociali și cu organizațiile neguvernamentale ale societății civile, pe aceste proiecte de importanță fundamentală pentru societate. Impactul finanțării propuse pentru educație, sănătate și asistență socială, impactul asupra lucrătorilor din sectorul privat și din cel public și impactul asupra mediului economic, precum și multe alte aspecte foarte importante, nu au putut fi suficient înțelese și discutate de cei interesați cu reprezentanții Guvernului. Totodată, necesitatea analizării acestor proiecte de acte normative de către Consiliul Economic și Social într-un termen foarte scurt a afectat capacitatea noastră de a realiza propriile consultări și de a intra în profunzime în analiza noastră. Astfel, avizul nefavorabil dat de Consiliul Economic și Social pe aceste proiecte de acte normative reflectă atât impactul economic și social al măsurilor propuse, așa cum este văzut de membrii Plenului, cât și carențele legate de dialogul social și civic.”

În zona feroviară Ordonanța propune două măsuri:

• Eliminarea gratuităților studenților pe calea ferată. Noile prevederi propuse în proiectul de OUG (art. 205, alin. 2 din legea educației) sunt următoarele: Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, cu metroul, precum și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a și naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Studenții orfani sau proveniți din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.
• Statutul personalului feroviar se amână până pe 1 aprilie 2022. O altă prevedere este legată de Statut: ”Articolul 42 din Legea nr. 195/2020 privind Statutul personalului feroviar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 7 septembrie 2020, se modifică și va avea următorul cuprins: <Art. 42 – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2022>”.

Cu actuala legislație, grevele angajaților sunt extrem de greu de organizat, aproape imposibil, susține președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin.

Guvernul nu a prezentat, până în acest moment, un proiect referitor la măsurile de austeritate pe care intenționează să le aplice, explică președintele BNS, Dumitru Costin.

RL: Am văzut numeroase proteste, am auzit măsurile anunțate de Guvern privind înghețarea salariilor. Cum decurg negocierile cu reprezentanții Executivului în acest moment?

Dumitru Costin: Până în acest moment nu există nicio negociere. O singură întâlnire de punere în temă, cu ministrul Muncii, doamna Turcan, săptămâna trecută, mai exact, joi. Urmează – asta ne-a anunțat domnia sa la sfârșitul întâlnirii de informare – să aibă loc întâlniri sectoriale. Dar când vor avea loc, asta  nu știm. Ne comunică domnia sa.

Care ar fi situația de compromis pe care dumneavoastră, sindicatele,  sunteți dispuse să le acceptați în negocierea cu Guvernul?

Ce să spun?! Soluții de compromis... Ministrul a venit cu solicitare de refacere a Legii salarizării în sectorul public și de refacere a legii cu privire la sistemul public de pensii. Ce compromis, când n-am văzut ce vrea să facă nici pe o lege, nici pe cealaltă? Cu excepția faptului că există niște decizii luate în decembrie printr-o ordonanță de urgență spre sfârșitul anului. Și mai există iarăși niște declarații politice și niște texte de ordonanță care circulă pe sub uși, prin care iarăși doresc a fi reduse niște costuri cu salarizarea în sectorul public, incoerente. Spun incoerente, pentru că în momentul în care vii cu soluții de genul acesta, consecința este că vei crea instant o piață de procese întrucât, cu siguranță sunt avocați  pregătiți care vor spune: “Vă reprezentăm noi în instanțele de judecată”. Așa cum s-a întâmplat și în timpul lui Boc, spre exemplu, când tot așa, pe măsuri de genul acesta pompieristice, făcute pentru a ține cheltuielile sub control, soluțiile juridice au fost strâmbe și sute de mii de dosare au avut instanțele de judecată , sute de dosare au fost câștigate și statul nu a făcut nimic altceva decât să amâne niște cheltuieli pe care trebuia să le facă atunci și să le rostogolească an de an. Vă reamintesc că nici măcar acum nu sunt achitate la zi consecințele sutelor de mii de procese din instanțele de judecată din România, sentințe definitive care au vizat diverse categorii de salariați din sectorul bugetar. Deci nu vor face nimic altceva. Soluțiile acestea pe genunchi, de tip ordonanță nu fac nimic altceva decât să genereze o piață de acțiuni în instanță.

Protestele pe  care le vedem acum din partea angajaților ar putea să se extindă, am putea asista la proteste mai ample?

Posibil. N-am de unde să știu sau să prezic reacția pe care o vor avea salariații. Dar, dacă te uiți retrospectiv  și vezi ce s-a întâmplat în urmă cu 10-12 ani, da. La precedenta acțiune a Guvernului de la vremea respectivă, în care s-au tăiat efectiv drepturi salariale, în condițiile în care salariile erau mult mai mici decât acum, ce să zic? Este o doză de circumspecție. Habar nu  am. Totul ține nu de capacitatea liderilor de a-i mobiliza, ci de voința individuală a fiecărui salariat. Acum 10-11 ani reacția lor a fost să aștepte vremuri mai bune.  Sincer nu știu cum vor reacționa. Noi, în cadrul BNS, reprezentăm doar undeva la 50000 de bugetari, din întregul aparat bugetar. La noi majoritatea este în zona societăților comeriale cu capital privat și cu capital de stat, în zona mediului concurențial. Dar din comentariile făcute de ministrul Turcan, problema reglementării sporurilor nu vizează doar sectorul public pentru că nu discutăm de sporuri doar la sistemul bugetar. Este vorba despre sporuri și temeiurile lor juridice, care  sunt prevăzute în Codul muncii și atunci orice modificare a principiilor sau a mecanismelor de alocare a sporurilor nu vor impacta doar pe salariații din sectorul bugetar, ci pe toți salariații din România, indiferent de domeniul de activitate. Codul  muncii are aplicabilitate în toată economia României.

Pentru că vorbim atât de sectorul privat, cât și de cel de stat, o măsură care a afectat ambele categorii este tăierea voucherelor de vacanță. Această măsură aduce economii la bugetul de stat?

Această măsură era înainte de toate o măsură complexă. Era un mecanism tipic de finanțare a serviciilor turistice din România. Deci dădeai cu o mână și luai cu două. Era o măsură benefică pentru economie, pentru operatorii economici privați din sectorul hotelier din România – hoteluri-servicii. Consecința va fi aceea că, deși au tăiat tichetele de vacanță ca o măsură pentru reducerea cheltuielilor cu salariații din sectorul public, această măsură va impacta cu siguranță întreg mediul economic și va avea de asemenea un impact negativ, amplificat și pe veniturile bugetare. Rămâne în continuare misterul acesta al neutilizării tichetelor de vacanță din anii precedenți pentru că an de an s-a constatat că se emit tichete care nu se utilizează și se tot reportează de la un an la altul. Așa că impactul teoretic pe veniturile bugetare ar fi mai mic dând posibilitatea ca tichetele de vacanță de anul trecut să fie cheltuite până la sfârșitul acestui an. Dar una peste alta, veniturile bugetare în ansamblu, vor fi afectate.

Există posibilitatea ca în anumite sectoare să fie declanșată greva angajaților?

Personal nu cred. Greva presupune niște pași prevăzuți în lege. Cel mult pot avea loc revolte. Greve în România, în adevăratul sens al cuvântului și în spiritul legii în vigoare și anume Legea 62 din 2011, nu s-au mai desfășurat din 2011. Tot ce ați văzut voi, cazuri izolate în general, au fost revolte. Însă greva presupune urmarea unor proceduri. Iar în România de astăzi, Legea 62 restricționează exercitarea dreptului de grevă. Sunt atât de amalgamate, de complexe procedurile din lege, încât trebuie să-ți protejezi membrii, pentru că grevă până la urmă și respectarea prevederilor ei presupune și protejarea participanților la grevă.  Dar ceea am văzut în România după 2011, au fost revolte. Așa că revolte pot apărea. Dar mi-e greu să cred că cineva ar putea să urmeze toți pașii legali prevăzuți în lege pentru greve în sensul prevederilor legale. Vă spun asta pentru că noi, care operăm preponderent în sectorul privat, știm cât de complicat este. Gândiți-vă că astăzi pe legea nouă, un angajator, în momentul în care tu ai făcut pașii prevăzuți în lege are posibilitatea să suspende greva, înainte ca tu să o execuți pentru că trebuie să te duci la un judecător să-ți spună dacă ai nevoie să se facă grevă sau nu. Atunci depinde de dispoziția acelui judecător. Deci pentru grevă principial corect, șansele sunt aproape zero. Revolte însă, da. Nu exclud, ca oamenii să fie revoltați, supărați și să oprească lucrul voluntar. Dar pe procedurile prevăzute în lege.

Mulți, atunci când văd că a apărut o revoltă undeva spun: Uite o grevă acolo! Cel mult poți să spui grevă sălbatică, dar nu intră termenul acesta definit în vreo normă legală. Este o revoltă pur și simplu.

Care ar fi termenul-limită de negociere cu Guvernul, înainte de a se merge în procese, în instanțe de judecată?

În instanță mergi în momentul în care drepturile au fost afectate. Până acum discutăm doar de un pachet de măsuri care au fost adoptate prin ordonanță, în luna decembrie. Restul încă există sub formă de proiect și nici pe acesta nu l-am primit în mod oficial. Și e ceea ce am văzut și noi prin presă. Deci noi nu am primit. Iar litera spune: “Domnule, hai să ne așezăm la masă! Uite, s-ar putea să se găsească o soluție în zilele următoare, dacă se discută”. La nivelul Ministerului de Interne, au făcut ai mei niște simulări – că reprezentăm și zona Ministerului de Interne. Și, dacă de exemplu, anul acesta nu se vor mai da niște salarii de merit și niște bonusuri cu caracter exepțional pe care și le acordă șefii între ei - suma care se cheltuie într-un an cu salariile acestea de merit și cu bonusurile cu caracter excepțional ar asigura resursele financiare pentru a da creșterea din grila de salarizare 153 pentru cei care reprezintă majoritatea din sistemul polițienesc din România. Deci asta ar fi o soluție în interiorul fondului de salarii: să se taie niște chestii și să se dea la oamenii ceilalți.

Iar negocieri pot avea loc în momentul în care s-au luat niște decizii. Nu sunt luate decât un număr limitat de decizii – acelea din decembrie – între timp Guvernul a venit și a anunțat public altele. Chiar și la nivel politic părerile sunt împărțite. Vine premierul Cîțu și zice ceva, iese președintele PNL, președintele Camerei Deputaților și zice nu-i chiar așa. Adică unele dintre sporuri sunt justificate, nu o să tăiem. OK! O să vedem. Dar momentan nu este nimic concret. De asta sunt atâtea multe incertitudini, iar dumneavoastră, ca jurnalist, doriți lucruri precise. Nu sunt baba Vanga să prevăd ce urmează să se întâmple. Habar nu am. Nici nu știu la ce concluzii se va ajunge cu discuțiile sectoriale. Dar v-am dat exemplu cu cei de la Interne. Aceștia de la Interne ar putea spune: Mai puțin cu bonusurile și cu salariile de merit și cu salariile cu caracter excepțional de la șefi! Uite câți bani s-ar economisi din fondul de salarii! Și banii aceștia s-ar putea să însemne creșterea de salarii.

Sursa: https://m.romanialibera.ro

Aproximativ 150 de ceferiști, îmbrăcați toți cu veste galbene, reflectorizante, au pichetat ieri, 17 februarie, sediul Prefecturii gălățene. Membri ai Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane și ai Federației Naționale a Sindicatelor din Transporturi ELCATEL, ceferiștii din Regionala Galați s-au alăturat, astfel, manifestărilor similare organizate de colegii lor din Craiova, Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Constanța și, bineînțeles, din București.

Ceferiștii care au pichetat sediul Prefecturii au venit din toate județele acoperite de Regionala CFR Galați, adică din Vrancea, Buzău, Brăila și Galați. Ei spun că au decis să protesteze în stradă pentru că nimic nu s-a schimbat în ultimii ani, iar situația din industria feroviară este cu mult mai gravă decât vor să comunice public guvernanții. Mai mult decât atât, agravarea situației economice și lipsa unei asumări concrete în ceea ce privește luarea unor decizii pentru evitarea colapsului generalizat al industriei feroviare dovedesc că nici la începutul acestui an nu există un plan serios de revitalizare a activității pe calea ferată.

Cele patru motive care stau la baza acestor proteste sunt lipsa investițiilor în infrastructura feroviară și, respectiv, în materialul rulant, falimentarea cu bună știință a CFR Marfă și amânarea aplicării Statutului personalului feroviar.

”Noi totdeauna am fost subfinanțați. Toți ceilalți competitori din Uniunea Europeană au sprijinit calea ferată, au subvenționat-o, au investit în calea ferată, pe când noi, nu. Am avut una din cele mai dezvoltate rețele feroviare din Europa și, în timp, din cauza nepăsării tuturor guvernelor, am ajuns la coada Europei. Toată lumea dezvoltă sectorul feroviar și susține, pe bună dreptate, că e un mod de transport ecologic, economic și fiabil, în schimb noi n-am făcut absolut nimic pentru a dezvolta această cale ferată. În traficul de călători, am ajuns să circulăm cu o viteză medie comercială de 43 km/h. Cum vrei să atragi publicul călător? În anii '80, de la Galați la București făceai două ore și jumătate cu trenul. Acum faci patru ore! Acum circulă trenuri formate dintr-un vagon, din două vagoane cu o locomotivă. Cum poți să fii eficient? Cu ce să transporți călătorii? Cu niște vagoane vai de mama lor, de pe vremea lui Pazvante chiorul? La trenurile de marfă, viteza medie ajunge la ”astronomica” cifră de 17 km/h. Nu e posibil așa ceva! Sectorul de marfă a devenit ținta unor concurenți pe piața economică. Practic, CFR Marfă a intrat în vizorul lor și a început să fie falimentat cu bună știință, pentru ca unii să-și ia banii. În ceea ce privește Statutul personalului feroviar, a fost un obiectiv al nostru, al sindicatelor, pentru a reda personalului ceferist demnitatea și locul său binemeritat în societate. Sunt 12 ani de când ne chinuim cu acest statut. Cu chiu, cu vai am reușit să-l promovăm și să iasă aprobată Legea 95/2020 și acum ne trezim că guvernanții spun că îl amânăm, îl prorogăm până la 1 aprilie 2022. Acesta statut măcar aducea o recunoaștere a meritelor ceferiștilor, e vorba și de salarizare, de condiții de muncă, de pensionare, acoperea toată paleta problemelor cu care se confruntă personalul feroviar. Și ne trezim că guvernanții îl amână!”, ne-a declarat Daniel Simionescu, vicepreședinte în Uniunea Feroviară Mișcare Comercial Galați, membră a Federației Naționale Mișcare Comercial Vagoane.

SURSA: https://www.viata-libera.ro

Aproximativ 100 de angajați ai CFR, din toate ramurile feroviare, vor protesta, astăzi, în fața Prefecturii Constanța. Mitingul de protest este față de situația sistemului feroviar și perspectiva lui.

FOTO FOCUS PRESS

Potrivit organizatorilor, la miting participă maxim 100 de membri, din toate ramurile feroviare, cu respectarea condițiilor sanitare impuse de pandemie. Pichetarea este organizată de Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane, alături de Federația Elcatel, afiliate BNS, la nivel național.

Acţiunea de protest este una naţională şi se desfăşoară simultan, la sediul Guvernului României şi la sediile prefecturilor din Craiova, Timişoara, Cluj Napoca, Braşov, Iaşi, Galaţi şi Constanţa, adică acolo unde sunt regionalele feroviare. Activitatea feroviară nu va fi perturbată, cei care ies la protest sunt fie liberi de la serviciu, fie în concediu de odihnă.

Sursa: https://focuspress.ro