De Cristian Otopeanu

Printre semnatarii scrisorii se numără oameni din profesii diferite, precum jurnaliști, activiști și regizori. Aceștia îi cer premierului Florin Cîțu să respecte Constituția și să accepte „pluralismul de opinii, critici la adresa Guvernului și a măsurilor guvernamentale”.
Solicitarea semnată de aproape 50 de intelectuali are la bază „recentele discuții din jurul proiectului de buget”, care „au fost marcate de o serie de proteste organizate de sindicatele nemulțumite de alocările bugetare”.

Scrisoare adresată premierului Florin Cîțu:

”Constatăm cu uimire și cu indignare că exercitarea acestor drepturi creează un inconvenient pentru guvernul pe care îl conduceți. Recent, într-un interviu acordat presei, ați anunțat că Guvernul va modifica, printr-o Ordonanță de Urgență, modalitatea de plată a cotizației sindicale în sensul eliminării posibilității reținerii sale pe ștatul de plată, în baza acordului salariatului.”

Cei aproape 50 de semnatari ai scrisorii consideră acest gest „un act revanșard și un gest de ostilitate față de mișcarea sindicală, motivat de dorința de a neutraliza protestele sindicale antiguvernamentale aflate în desfășurare”.

Sursa: https://www.libertatea.ro

de Ovidiu Vranceanu

Compania CFR Infrastructură realizează în prezent lucrări de mentenanţă în regie proprie în peste 40 de şantiere deschise pe reţeaua feroviară, conform unui comunicat postat vineri pe Facebook, informează Agerpres.

Lucrările de mentenanţă nu afectează circulaţia trenurilor, potrivit sursei citate.

Consiliul Economic și Social a dat joi aviz negativ pentru ordonanța de urgență prin care Guvernul îngheață pensiile, prorogă termnul de intrare în vigoare a Legii privind Statutul Personalului Feroviar și taie subvențiile pentru studenți și pentru voucherele de vacanță.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

CES acuză Guvernul Cîțu că prin măsurile propuse „generează scăderea nivelului de trai”. Florin Cîțu i-a acuzat, în replică, pe membrii CES, că sunt  „un consiliu politic, cu membri plătiți din bani publici, dar fără vreun fel de răspundere pentru votul lor”.

CES, instituția condusă de Bogdan Simion acuză lipsa de dezbatere privind OUG

Principalele reproșuri aduse de CES măsurilor de austeritate propuse de Guvern prin textul OUG:

• Neacordarea voucherelor de vacanță constituie o formă de accentuare a problemelor grave prin care trece HORECA. Măsura încetării acordării nu poate avea o susținere economică pentru că impactul bugetar este foarte mic, de doar 0,15% din PIB
• Eliminarea gratuității pe calea ferată pentru studenți are efecte negative asupra participării la schimburile de experiență și la diverse manifestări. Nu este justificată economic, impactul fiind deosebit de redus, de doar 0,01% din PIB.
• Nemajorarea în anul 2021 a punctului de pensie este inacceptabilă afectând în mod negativ mai ales persoanele cu pensii mici care nu au acces la elementele necesare din coșul minim.
• Înghețarea valorii punctului de pensie atrage grave probleme de natură socio-economică care nu pot fi justificate printr-o încercare de remediere a situației de deficit bugetar excesiv, impactul fiind doar 0,8% din PIB

În plus, se arată în avizul nefavorabil al CES, „Măsurile menționate contravin mai multor prevederi legislative adoptate de Parlament. Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure un trai decent. Per ansamblu, măsurile propuse generează scăderea nivelului de trai al populației”

CES acuză lipsa de transparență și dezbatere

Într-un comunicat de presă postat pe situl instituției, CES informează: „Guvernul României a solicitat vineri avizul Consiliul Economic și Social referitor la proiectele legii bugetului de stat și legii asigurărilor sociale de stat. Luni seară, a solicitat avizul, în regim de urgență, pe un proiect de OUG privind măsuri fiscal-bugetare cu impact social și economic important. Recunoscând necesitatea adoptării urgente a legilor referitoare la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat, am acceptat să luăm în discuție la ședința din această săptămână actele menționate. Suntem nevoiți să constatăm că a lipsit dezbaterea publică și dezbaterea cu partenerii sociali și cu organizațiile neguvernamentale ale societății civile, pe aceste proiecte de importanță fundamentală pentru societate. Impactul finanțării propuse pentru educație, sănătate și asistență socială, impactul asupra lucrătorilor din sectorul privat și din cel public și impactul asupra mediului economic, precum și multe alte aspecte foarte importante, nu au putut fi suficient înțelese și discutate de cei interesați cu reprezentanții Guvernului. Totodată, necesitatea analizării acestor proiecte de acte normative de către Consiliul Economic și Social într-un termen foarte scurt a afectat capacitatea noastră de a realiza propriile consultări și de a intra în profunzime în analiza noastră. Astfel, avizul nefavorabil dat de Consiliul Economic și Social pe aceste proiecte de acte normative reflectă atât impactul economic și social al măsurilor propuse, așa cum este văzut de membrii Plenului, cât și carențele legate de dialogul social și civic.”

În zona feroviară Ordonanța propune două măsuri:

• Eliminarea gratuităților studenților pe calea ferată. Noile prevederi propuse în proiectul de OUG (art. 205, alin. 2 din legea educației) sunt următoarele: Studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu 50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, cu metroul, precum și pentru transportul intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a și naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Studenții orfani sau proveniți din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.
• Statutul personalului feroviar se amână până pe 1 aprilie 2022. O altă prevedere este legată de Statut: ”Articolul 42 din Legea nr. 195/2020 privind Statutul personalului feroviar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 7 septembrie 2020, se modifică și va avea următorul cuprins: <Art. 42 – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2022>”.

Cu actuala legislație, grevele angajaților sunt extrem de greu de organizat, aproape imposibil, susține președintele Blocului Național Sindical (BNS), Dumitru Costin.

Guvernul nu a prezentat, până în acest moment, un proiect referitor la măsurile de austeritate pe care intenționează să le aplice, explică președintele BNS, Dumitru Costin.

RL: Am văzut numeroase proteste, am auzit măsurile anunțate de Guvern privind înghețarea salariilor. Cum decurg negocierile cu reprezentanții Executivului în acest moment?

Dumitru Costin: Până în acest moment nu există nicio negociere. O singură întâlnire de punere în temă, cu ministrul Muncii, doamna Turcan, săptămâna trecută, mai exact, joi. Urmează – asta ne-a anunțat domnia sa la sfârșitul întâlnirii de informare – să aibă loc întâlniri sectoriale. Dar când vor avea loc, asta  nu știm. Ne comunică domnia sa.

Care ar fi situația de compromis pe care dumneavoastră, sindicatele,  sunteți dispuse să le acceptați în negocierea cu Guvernul?

Ce să spun?! Soluții de compromis... Ministrul a venit cu solicitare de refacere a Legii salarizării în sectorul public și de refacere a legii cu privire la sistemul public de pensii. Ce compromis, când n-am văzut ce vrea să facă nici pe o lege, nici pe cealaltă? Cu excepția faptului că există niște decizii luate în decembrie printr-o ordonanță de urgență spre sfârșitul anului. Și mai există iarăși niște declarații politice și niște texte de ordonanță care circulă pe sub uși, prin care iarăși doresc a fi reduse niște costuri cu salarizarea în sectorul public, incoerente. Spun incoerente, pentru că în momentul în care vii cu soluții de genul acesta, consecința este că vei crea instant o piață de procese întrucât, cu siguranță sunt avocați  pregătiți care vor spune: “Vă reprezentăm noi în instanțele de judecată”. Așa cum s-a întâmplat și în timpul lui Boc, spre exemplu, când tot așa, pe măsuri de genul acesta pompieristice, făcute pentru a ține cheltuielile sub control, soluțiile juridice au fost strâmbe și sute de mii de dosare au avut instanțele de judecată , sute de dosare au fost câștigate și statul nu a făcut nimic altceva decât să amâne niște cheltuieli pe care trebuia să le facă atunci și să le rostogolească an de an. Vă reamintesc că nici măcar acum nu sunt achitate la zi consecințele sutelor de mii de procese din instanțele de judecată din România, sentințe definitive care au vizat diverse categorii de salariați din sectorul bugetar. Deci nu vor face nimic altceva. Soluțiile acestea pe genunchi, de tip ordonanță nu fac nimic altceva decât să genereze o piață de acțiuni în instanță.

Protestele pe  care le vedem acum din partea angajaților ar putea să se extindă, am putea asista la proteste mai ample?

Posibil. N-am de unde să știu sau să prezic reacția pe care o vor avea salariații. Dar, dacă te uiți retrospectiv  și vezi ce s-a întâmplat în urmă cu 10-12 ani, da. La precedenta acțiune a Guvernului de la vremea respectivă, în care s-au tăiat efectiv drepturi salariale, în condițiile în care salariile erau mult mai mici decât acum, ce să zic? Este o doză de circumspecție. Habar nu  am. Totul ține nu de capacitatea liderilor de a-i mobiliza, ci de voința individuală a fiecărui salariat. Acum 10-11 ani reacția lor a fost să aștepte vremuri mai bune.  Sincer nu știu cum vor reacționa. Noi, în cadrul BNS, reprezentăm doar undeva la 50000 de bugetari, din întregul aparat bugetar. La noi majoritatea este în zona societăților comeriale cu capital privat și cu capital de stat, în zona mediului concurențial. Dar din comentariile făcute de ministrul Turcan, problema reglementării sporurilor nu vizează doar sectorul public pentru că nu discutăm de sporuri doar la sistemul bugetar. Este vorba despre sporuri și temeiurile lor juridice, care  sunt prevăzute în Codul muncii și atunci orice modificare a principiilor sau a mecanismelor de alocare a sporurilor nu vor impacta doar pe salariații din sectorul bugetar, ci pe toți salariații din România, indiferent de domeniul de activitate. Codul  muncii are aplicabilitate în toată economia României.

Pentru că vorbim atât de sectorul privat, cât și de cel de stat, o măsură care a afectat ambele categorii este tăierea voucherelor de vacanță. Această măsură aduce economii la bugetul de stat?

Această măsură era înainte de toate o măsură complexă. Era un mecanism tipic de finanțare a serviciilor turistice din România. Deci dădeai cu o mână și luai cu două. Era o măsură benefică pentru economie, pentru operatorii economici privați din sectorul hotelier din România – hoteluri-servicii. Consecința va fi aceea că, deși au tăiat tichetele de vacanță ca o măsură pentru reducerea cheltuielilor cu salariații din sectorul public, această măsură va impacta cu siguranță întreg mediul economic și va avea de asemenea un impact negativ, amplificat și pe veniturile bugetare. Rămâne în continuare misterul acesta al neutilizării tichetelor de vacanță din anii precedenți pentru că an de an s-a constatat că se emit tichete care nu se utilizează și se tot reportează de la un an la altul. Așa că impactul teoretic pe veniturile bugetare ar fi mai mic dând posibilitatea ca tichetele de vacanță de anul trecut să fie cheltuite până la sfârșitul acestui an. Dar una peste alta, veniturile bugetare în ansamblu, vor fi afectate.

Există posibilitatea ca în anumite sectoare să fie declanșată greva angajaților?

Personal nu cred. Greva presupune niște pași prevăzuți în lege. Cel mult pot avea loc revolte. Greve în România, în adevăratul sens al cuvântului și în spiritul legii în vigoare și anume Legea 62 din 2011, nu s-au mai desfășurat din 2011. Tot ce ați văzut voi, cazuri izolate în general, au fost revolte. Însă greva presupune urmarea unor proceduri. Iar în România de astăzi, Legea 62 restricționează exercitarea dreptului de grevă. Sunt atât de amalgamate, de complexe procedurile din lege, încât trebuie să-ți protejezi membrii, pentru că grevă până la urmă și respectarea prevederilor ei presupune și protejarea participanților la grevă.  Dar ceea am văzut în România după 2011, au fost revolte. Așa că revolte pot apărea. Dar mi-e greu să cred că cineva ar putea să urmeze toți pașii legali prevăzuți în lege pentru greve în sensul prevederilor legale. Vă spun asta pentru că noi, care operăm preponderent în sectorul privat, știm cât de complicat este. Gândiți-vă că astăzi pe legea nouă, un angajator, în momentul în care tu ai făcut pașii prevăzuți în lege are posibilitatea să suspende greva, înainte ca tu să o execuți pentru că trebuie să te duci la un judecător să-ți spună dacă ai nevoie să se facă grevă sau nu. Atunci depinde de dispoziția acelui judecător. Deci pentru grevă principial corect, șansele sunt aproape zero. Revolte însă, da. Nu exclud, ca oamenii să fie revoltați, supărați și să oprească lucrul voluntar. Dar pe procedurile prevăzute în lege.

Mulți, atunci când văd că a apărut o revoltă undeva spun: Uite o grevă acolo! Cel mult poți să spui grevă sălbatică, dar nu intră termenul acesta definit în vreo normă legală. Este o revoltă pur și simplu.

Care ar fi termenul-limită de negociere cu Guvernul, înainte de a se merge în procese, în instanțe de judecată?

În instanță mergi în momentul în care drepturile au fost afectate. Până acum discutăm doar de un pachet de măsuri care au fost adoptate prin ordonanță, în luna decembrie. Restul încă există sub formă de proiect și nici pe acesta nu l-am primit în mod oficial. Și e ceea ce am văzut și noi prin presă. Deci noi nu am primit. Iar litera spune: “Domnule, hai să ne așezăm la masă! Uite, s-ar putea să se găsească o soluție în zilele următoare, dacă se discută”. La nivelul Ministerului de Interne, au făcut ai mei niște simulări – că reprezentăm și zona Ministerului de Interne. Și, dacă de exemplu, anul acesta nu se vor mai da niște salarii de merit și niște bonusuri cu caracter exepțional pe care și le acordă șefii între ei - suma care se cheltuie într-un an cu salariile acestea de merit și cu bonusurile cu caracter excepțional ar asigura resursele financiare pentru a da creșterea din grila de salarizare 153 pentru cei care reprezintă majoritatea din sistemul polițienesc din România. Deci asta ar fi o soluție în interiorul fondului de salarii: să se taie niște chestii și să se dea la oamenii ceilalți.

Iar negocieri pot avea loc în momentul în care s-au luat niște decizii. Nu sunt luate decât un număr limitat de decizii – acelea din decembrie – între timp Guvernul a venit și a anunțat public altele. Chiar și la nivel politic părerile sunt împărțite. Vine premierul Cîțu și zice ceva, iese președintele PNL, președintele Camerei Deputaților și zice nu-i chiar așa. Adică unele dintre sporuri sunt justificate, nu o să tăiem. OK! O să vedem. Dar momentan nu este nimic concret. De asta sunt atâtea multe incertitudini, iar dumneavoastră, ca jurnalist, doriți lucruri precise. Nu sunt baba Vanga să prevăd ce urmează să se întâmple. Habar nu am. Nici nu știu la ce concluzii se va ajunge cu discuțiile sectoriale. Dar v-am dat exemplu cu cei de la Interne. Aceștia de la Interne ar putea spune: Mai puțin cu bonusurile și cu salariile de merit și cu salariile cu caracter excepțional de la șefi! Uite câți bani s-ar economisi din fondul de salarii! Și banii aceștia s-ar putea să însemne creșterea de salarii.

Sursa: https://m.romanialibera.ro

Aproximativ 150 de ceferiști, îmbrăcați toți cu veste galbene, reflectorizante, au pichetat ieri, 17 februarie, sediul Prefecturii gălățene. Membri ai Federației Naționale Feroviare Mișcare Comercial Vagoane și ai Federației Naționale a Sindicatelor din Transporturi ELCATEL, ceferiștii din Regionala Galați s-au alăturat, astfel, manifestărilor similare organizate de colegii lor din Craiova, Timișoara, Cluj, Brașov, Iași, Constanța și, bineînțeles, din București.

Ceferiștii care au pichetat sediul Prefecturii au venit din toate județele acoperite de Regionala CFR Galați, adică din Vrancea, Buzău, Brăila și Galați. Ei spun că au decis să protesteze în stradă pentru că nimic nu s-a schimbat în ultimii ani, iar situația din industria feroviară este cu mult mai gravă decât vor să comunice public guvernanții. Mai mult decât atât, agravarea situației economice și lipsa unei asumări concrete în ceea ce privește luarea unor decizii pentru evitarea colapsului generalizat al industriei feroviare dovedesc că nici la începutul acestui an nu există un plan serios de revitalizare a activității pe calea ferată.

Cele patru motive care stau la baza acestor proteste sunt lipsa investițiilor în infrastructura feroviară și, respectiv, în materialul rulant, falimentarea cu bună știință a CFR Marfă și amânarea aplicării Statutului personalului feroviar.

”Noi totdeauna am fost subfinanțați. Toți ceilalți competitori din Uniunea Europeană au sprijinit calea ferată, au subvenționat-o, au investit în calea ferată, pe când noi, nu. Am avut una din cele mai dezvoltate rețele feroviare din Europa și, în timp, din cauza nepăsării tuturor guvernelor, am ajuns la coada Europei. Toată lumea dezvoltă sectorul feroviar și susține, pe bună dreptate, că e un mod de transport ecologic, economic și fiabil, în schimb noi n-am făcut absolut nimic pentru a dezvolta această cale ferată. În traficul de călători, am ajuns să circulăm cu o viteză medie comercială de 43 km/h. Cum vrei să atragi publicul călător? În anii '80, de la Galați la București făceai două ore și jumătate cu trenul. Acum faci patru ore! Acum circulă trenuri formate dintr-un vagon, din două vagoane cu o locomotivă. Cum poți să fii eficient? Cu ce să transporți călătorii? Cu niște vagoane vai de mama lor, de pe vremea lui Pazvante chiorul? La trenurile de marfă, viteza medie ajunge la ”astronomica” cifră de 17 km/h. Nu e posibil așa ceva! Sectorul de marfă a devenit ținta unor concurenți pe piața economică. Practic, CFR Marfă a intrat în vizorul lor și a început să fie falimentat cu bună știință, pentru ca unii să-și ia banii. În ceea ce privește Statutul personalului feroviar, a fost un obiectiv al nostru, al sindicatelor, pentru a reda personalului ceferist demnitatea și locul său binemeritat în societate. Sunt 12 ani de când ne chinuim cu acest statut. Cu chiu, cu vai am reușit să-l promovăm și să iasă aprobată Legea 95/2020 și acum ne trezim că guvernanții spun că îl amânăm, îl prorogăm până la 1 aprilie 2022. Acesta statut măcar aducea o recunoaștere a meritelor ceferiștilor, e vorba și de salarizare, de condiții de muncă, de pensionare, acoperea toată paleta problemelor cu care se confruntă personalul feroviar. Și ne trezim că guvernanții îl amână!”, ne-a declarat Daniel Simionescu, vicepreședinte în Uniunea Feroviară Mișcare Comercial Galați, membră a Federației Naționale Mișcare Comercial Vagoane.

SURSA: https://www.viata-libera.ro

Aproximativ 100 de angajați ai CFR, din toate ramurile feroviare, vor protesta, astăzi, în fața Prefecturii Constanța. Mitingul de protest este față de situația sistemului feroviar și perspectiva lui.

FOTO FOCUS PRESS

Potrivit organizatorilor, la miting participă maxim 100 de membri, din toate ramurile feroviare, cu respectarea condițiilor sanitare impuse de pandemie. Pichetarea este organizată de Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane, alături de Federația Elcatel, afiliate BNS, la nivel național.

Acţiunea de protest este una naţională şi se desfăşoară simultan, la sediul Guvernului României şi la sediile prefecturilor din Craiova, Timişoara, Cluj Napoca, Braşov, Iaşi, Galaţi şi Constanţa, adică acolo unde sunt regionalele feroviare. Activitatea feroviară nu va fi perturbată, cei care ies la protest sunt fie liberi de la serviciu, fie în concediu de odihnă.

Sursa: https://focuspress.ro

România este obligată să recupereze de la CFR Marfă ajutorul de stat de 570 de milioane de euro plus dobânda, conform Deciziei CE publicate recent în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 32/1 din 29 ianuarie 2021, a fost publicată Decizia (UE) 2021/69 a Comisiei din 24 februarie 2020 privind ajutorul de stat SA.43549 (2017/C) (ex2017/FC) (ex 2016/NN) (ex 2015/EO) pus în aplicare de România în favoarea CFR Marfă, scrie adevarul.ro.
Concret, Comisia Europeană consideră că România a încălcat prevederile articolului 108 alineatul 3 din Tratatul european, pentru că a luat ilegal următoarele măsuri:
(a) neexecutarea şi acumularea în continuare a datoriilor CFR Marfă la bugetul de stat între 2010 şi conversia creanţelor în acţiuni din 2013;

(b) neexecutarea şi acumularea în continuare a datoriilor CFR Marfă faţă de CFR Infrastructură între 2010 şi conversia creanţelor în acţiuni din 2013;

(c) conversia creanţelor în acţiuni din 2013;

(d) neexecutarea şi acumularea în continuare a datoriilor CFR Marfă faţă de CFR Infrastructură după conversia creanţelor în acţiuni din 2013 până în 2018 inclusiv.

România este acuzată şi de încălcarea art 107 alin. 1 al TFUE pentru că următoarea măsură care face obiectul prezentei decizii nu constituie ajutor de stat:

(a) neexecutarea şi acumularea în continuare a datoriilor CFR Marfă la bugetul de stat după conversia creanţelor în acţiuni din 2013 până în 2018 inclusiv.

„Sunt incompatibile cu piaţa internă ajutoarele de stat în valoare de cel puţin 2 619,27 milioane RON (aproximativ 569,41 milioane EUR), şi anume ajutorul acordat prin aplicarea măsurii 1 (cel puţin 1 001,2 milioane RON, aproximativ 217,65 milioane EUR), plus ajutoarele acordate prin aplicarea măsurii 2 (cel puţin 783,78 milioane RON, aproximativ 170,39 milioane EUR) şi măsurii 5 (cel puţin 834,29 milioane RON, aproximativ 181,37 milioane EUR), la care se adaugă, pentru toate sumele restante datorate pentru măsurile 1, 2 şi 5, luate individual, dobânda pe piaţă corespunzătoare (care urmează să fie stabilită în conformitate cu metodologia de calcul descrisă), toate acordate ilegal de România, cu încălcarea articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în favoarea CFR Marfă”, se arată în decizie.

România trebuie să recupereze ajutoarele menţionate la articolul 1 de la beneficiar.

Sumele care trebuie recuperate sunt purtătoare de dobândă de la data la care au fost puse la dispoziţia beneficiarului până la recuperarea lor efectivă.

Dobânda se calculează ca dobândă compusă, în conformitate cu dispoziţiile capitolului V din Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei (216) şi ale Regulamentului (CE) nr. 271/2008 al Comisiei (217) de modificare a Regulamentului (CE) nr. 794/2004.

Începând de la data adoptării prezentei decizii, România trebuie să pună capăt inacţiunii legate de neexecutarea silită a datoriilor menţionate la articolul 1.

Ajutoarele trebuie să fie recuperate imediat şi efectiv.

România trebuie să se asigure că prezenta decizie este pusă în aplicare în termen de şase luni de la data la care îi este notificată.

În termen de două luni de la notificarea prezentei decizii, România trebuie să îi transmită Comisiei următoarele informaţii:

(a) suma totală (principal plus dobândă) care trebuie recuperată de la beneficiar;

(b) o descriere detaliată a măsurilor deja adoptate şi a celor planificate în vederea conformării cu prezenta decizie;

(c) documente care atestă că beneficiarul a fost somat să ramburseze ajutorul.

România trebuie să informeze Comisia despre progresele înregistrate în ceea ce priveşte măsurile naţionale întreprinse pentru a pune în aplicare prezenta decizie până la recuperarea integrală a ajutoarelor menţionate la articolul 1. Aceasta trebuie să îi comunice imediat, la simpla solicitare a Comisiei, informaţiile privind măsurile care au fost deja adoptate şi cele planificate în vederea conformării cu prezenta decizie. De asemenea, România trebuie să furnizeze informaţii detaliate privind cuantumurile ajutoarelor şi ale dobânzilor deja recuperate de la beneficiar.

Prezenta decizie se adresează României. Comisia poate publica sumele ajutoarelor şi dobânzilor de recuperare recuperate în aplicarea prezentei decizii, fără a aduce atingere articolului 30 din Regulamentul (UE) 2015/1589.

Sursa:https://psnews.ro

Vicepremierul Dan Barna a declarat astăzi că executivul vrea să elimine gratuitatea totală pentru studenți pe trenurile CFR, astfel încât aceștia să plătească jumătate din prețul biletelor.

FOTO Ministerul Transporturilor si Infrastructurii România

La invitatia conducerii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, astazi a avut loc o intalnire informala cu participarea ministrului transporturilor, Catalin Drula, a managementului unitatilor feroviare reprezentat de directorii generali si a reprezentantilor federatiilor sindicale feroviare.

Desi intalnirea a fost programata intempestiv si a durat putin peste 30 de minute, au fost discutate teme fierbinti care framanta comunitatea feroviara cum ar fi elaborarea bugetelor de venituri si cheltuieli, situatia CFR Marfa, implementarea Statutului personalului feroviar, achizitia de material rulant nou, investitii in infrastructura feroviara.

Dupa o prezentare concisa a situatiei economice in care se afla societatile feroviare, situatie definita ca fiind “in criza”, ministrul transporturilor a precizat ca s-au depus eforturi ca alocarile bugetare pe anul 2021 sa se situeze cel putin la nivelul anului 2020 cu posibilitate de suplimentare pentru sustinerea investitiilor in sectorul feroviar.

Totodata, ministrul transporturilor a transmis ca se doreste introducerea pe ordinea de zi in sedinta de Guvern, prorogarea aplicarii Statutului personalului feroviar pana in luna martie 2022, in vederea sustinerii locurilor de munca si a pregatirii temeinice a implementarii legii, fiind luata in considerare o crestere salariala ce va fi acordata pana la finele anului 2021 astfel incat sa diminueze efortul financiar la aplicarea coeficientilor de ierarhizare prevazuti in Statut.

Referitor la informatiile din spatiul public privind programe de restructurare si reorganizare, pentru acest an ministrul transporturilor a precizat ca nu are in vedere programe de reorganizare cu afectarea resurselor umane, capitol deficitar in acest moment.

Reprezentantii Federatiei Miscare Comercial Vagoane resping categoric initiativa de prorogare a prevederilor Statutului personalului feroviar, solicitand in acest sens identificarea de solutii in vederea aplicarii legii.

CFR Călători îşi propune ca, odată cu liberalizarea pieţei de transport feroviar de călători, în 2023, să devină jucător, intrând pe căile ferate din alte ţări cu trenuri româneşti modernizate, personalizate, cu toate tipurile de vagoane pe care un tren internaţional modern le are, respectiv clasele 1 şi 2, vagon de dormit, cuşetă şi restaurant, potrivit directorului general al companiei, Dan Costescu.

doru.cireasa@clubferoviar.ro

Vagon al trenului Dacia spre Viena

          Cu șase vagoane restaurant și fără niciun vagon contractat pentru modernizare în 2020, Dan Costescu, șeful companiei CFR Călători se vede un jucător principal pe piața de transport feroviar de călători din Europa centrală și de est, ca de la egal la egal cu OBB, DB sau chiar MAV Ungaria sau CD Cehia.

Intr-un inteviu acordat Agerpres, Costescu a lăsat imaginea unui negociator ofensiv la masa discuțiilor purtate, spre exemplu, cu Richard Lutz, CEO-ul DB.

Costescu așteaptă însă data liberalizării pentru a invada Europa de Est cu trenurile României din care însă majoritatea au tapițerii murdare, vagoane ruginite suruburi sărite, toalete rău mirositoare.

“Ce ne propunem pentru data liberalizării? Ne propunem să fim jucători, nu ne propunem să ne apărăm într-o situaţie defensivă. Ne propunem chiar să putem ieşi în străinătate, să avem o monedă de schimb atunci când vor veni ceilalţi operatori, pentru că aşa se discută pe piaţa internaţională: în momentul în care cineva vrea să vină la tine îi spui ‘vreau şi eu să vin acolo’ şi se face o negociere. Deci, planul meu este să facem aceste trenuri internaţionale cu toate tipurile de vagoane pe care un tren internaţional modern le are – clasa 1, clasa a 2-a, vagon de dormit, cuşetă şi restaurant. Avem planuri să începem să facem modernizare unitară: acelaşi gen de mobilier la interior, aceeaşi schemă de vopsire la exterior, în aşa fel încât să creăm o identitate pentru trenurile CFR Călători. Vrem să punem şi nişte locomotive noi în fruntea acestor trenuri, iar atunci când cineva va vedea acest tren în gara din Munchen sau în gara din Veneţia sau oriunde vom vrea să ne mai ducem să spună: ‘acela este trenul CFR Călători, îl ştim după culori, au identitatea lor’. Cam asta vrem să facem cu banii de investiţii. Evident că n-o să facem totul în 2021. Avem planuri şi pe 2022 şi pe 2023, în funcţie de cât succes vom avea în a convinge Guvernul să ne dea banii pentru aceste investiţii”, a declarat, pentru Agerpres, Dan Costescu.

          Trenul Dacia merge la Viena de șapte ani pe principii comerciale
Dacă planurile sună bine, iar ceea ce spune Costescu la nivel de proiect pare a fi de bun simț, realitățile sunt cu totul altele. În primul rând nici acum nimic nu îl impiedică să ducă trenurile CFR Călători în vest, cel puțin din punct de vedere comercial. De altfel de șapte ani CFR Călători circulă la Viena cu trenul Dacia.

„Asta se întâmplă de 20 de ani, vorba bine. Trenul Dacia către Viena functionează pe principiul comercial de piață din 2012-2013 deci nu e noutate. Locomotivele CFR se duc la Budapesta din 2014”, comentează declarațiilor lui Dan Costescu un oficial din domeniul feroviar. Dacă Dacia are un anumit nivel de deservire a călătorilor, CFR nu are alte vagoane și locomotive care să le trimită acum peste graniță. Și dacă ar avea costurile sunt mari, iar licențele sunt de durată și scumpe.

Într-un răspuns acordat anul trecut pentru Club Feroviar, CFR Călători menționa doar șase vagoane restaurant disponibile la nivelul companiei. „În prezent, CFR Călători oferă serviciul de alimentaţie publică în 6 vagoane ce au dotări specifice, aflate în compunerea a 12 trenuri care circulă pe următoarele rute: Bucureşti Nord – Constanţa şi retur, Bucureşti Nord – Baia Mare şi retur, Bucureşti Nord – Braşov – Sibiu şi retur, Bucureşti Nord – Teiuş – Cluj Napoca şi retur, București Nord – Simeria și retur. În funcţie de cerinţele publicului călător şi în limita parcului de vagoane existent şi a personalului specializat, acest serviciu va putea fi extins/retras”, spuneau în vara lui 2020 oficialii companiei.

Povestea liberalizării este alta Liberalizarea invocată de Costescu nu presupune însă accesul pe piața altor țări pe principii comerciale. Are legătură cu atribuirea Contractelor de Servicii Publice în mod nediscriminator. Astfel Regulamentul 1370/2007 privind serviciile publice de transport călători spune:

„Regulamentul (UE) 2016/2338 a modificat acest regulament, introducând principiul atribuirii competitive inclusiv pentru contractele de servicii publice din sectorul feroviar, care fusese exclus anterior. Au fost permise perioade de tranziție îndelungate, pentru ca autoritățile și operatorii să se poată adapta la noile norme. Atribuirea directă a contractelor feroviare rămâne posibilă în situații excepționale și clar delimitate, în special în cazul în care:

• aceasta este justificată de caracteristicile structurale și geografice ale pieței și ale rețelei (dimensiunea, caracteristicile cererii, complexitatea rețelei, izolarea din punct de vedere tehnic și geografic, tipul de servicii); și 
• aceasta ar avea ca rezultat o îmbunătățire a calității serviciilor sau a eficienței din punctul de vedere al costurilor, ori a ambelor, în comparație cu contractul anterior;
• volumul contractului este unul mic:
          - o valoare medie anuală estimată la mai puțin de 7,5 milioane EUR; sau
          - mai puțin de 500 000 de kilometri.

Perioada de tranziție

Atribuirile directe și necondiționate ale contractelor de servicii publice în sectorul feroviar nu vor mai fi posibile începând de la 25 decembrie 2023”, arată o sinteză pe situl de internet al Comisiei Europene.

Adică DB va veni în România să concureze CFR Călători la o licitație pentru, spre exemplu, o rută parte a serviciului public, iar CFR Călători, dacă se va simți în stare, va merge la Viena la licitație să se impună în fața lui OBB pentru Viena-St.Polten-Linz-Salzburg, spre exemplu.

„Având în vedere că în România C.S.P.-urile se dau pe atribuire directă și în perioada următoare (până în 2023 – n.red.), poți ieși doar cu trenuri comerciale și va trebui sa concurezi cu O.T.F. străini care vor fi subvenționați de statul respectiv. El spune că își modernizează vagoanele special pentru ieșitul în afară (traficul extern), dar neglijează să realizeze/finalizeze reparația automotoarelor DESIRO, de exemplu, și nu tranșează relațiile contractuale neclare din prezent cu Remarul 16 Februarie”, spun un specialist în transporturi feroviare.

El mai adaugă cu CFR Călători nu are o politică corerentă în domeniul modenrizării de parc. „Nu exista o politică de reparatii coerentă axată pe vagoanele aflate în exploatare (...) Când va exista o politică transparentă de realizarea a reparațiilor necesare parcului de vagoane, una bazată pe comunicare și eficientizare?”, spune el adaugând că lucrări minime de reparații banale, precum înlocuirea unei prize sunt prezentate drept reparații majore sau chiar modernizări.

Competiția CFR călători – Operatori străini va fi cu atât mai dificilă pentru noi cu cât în prezent „CFR Călători operează inclusiv pe rute cu eficiență redusă, pe când privații s-au concentrat pe rute cu încasări superioare și costuri de exploatare inferioare”.

Oricum momentul la care CFR Călători va putea concura OBB pe piața austriacă pare foarte îndepărtat. Proiectele de modernizare a parcului sunt nesemnificative, în pofida declarațiilor lui Dan Costescu. Club Feroviar a arătat că în 2020 CFR Călători n-a demarat nicio licitație de modernizare a parcului de locomotive sau vagoane.

Oficiali ai companiei au infirmat acest lucru însă nu au fost în stare să răspundă unei solicitări de presă a Club Feroviar în care rugam să ni se prezinte licitațiile de modernizare demarate în 2020.

Sursa: https://clubferoviar.ro