Pierderea CFR Călători pe 2019 s-a redus cu aproape 40%, la finele anului urmând să fie înregistrat un nivel de 270 milioane de lei, echivalentul a 56 milioane de euro, au declarat pentru Club Feroviar surse din cadrul operatorului feroviar de stat.
          Aceleași surse au precizat că reducerea pierderilor s-a realizat prin creșterea veniturilor proprii ale Societății aționale de Transport Feroviar de Călători.
          ”În principal, veniturile au crescut prin majorarea volumului vânzărilor de bilete, prin atragerea călătorilor către transportul feroviar, dar și printr-un mai bun control al consumurilor. Dincolo de asta, au fost luate măsuri pentru gestionarea rațională a parcului de material rulant și s-au majorat veniturile din activități auxiliare – vânzări, închirieri etc”, au detaliat sursele citate.
          Potrivit informațiilor deținute de Club Feroviar, la creșterea veniturilor și, pe cale de consecință, reducerea pierderilor o contribuție majoră au avut-o și încasările sporite din sezonul estival 2019. În această vară, Trenurile Soarelui (garniturile directe București – Mangalia) au început să circule spre litoral încă din minivacanța de Rusalii. Amintim că anul trecut fosta conducere a CFR Călători a pus în mișcare Trenurile Soarelui abia din 30 iunie. În acest fel, au câștigat patronii de microbuze și autobuze, în defavoarea societății feroviare de stat.

          La întocmirea BVC, pierderea CFR Călători pe 2019 era de peste 430 milioane de lei

          În primăvara acestui an, atunci când a fost întocmit Bugetul de Venituri și Cheltuieli pe 2019, se estima că CFR Călători va înregistra o pierdere de 431,051 milioane de lei până la 31 decembrie (aproape 92 milioane de euro), de aproape patru ori mai mare decât cea din 2018.
          La vremea respectivă, Club Feroviar a arătat că subvenția pentru transportul feroviar de călători primită în acest an urma să fie mai redusă cu 5,22% față de 2018. În cifre absolute, era vorba de o diminuare cu aproape 56 milioane de lei comparativ cu anul precedent, de la 1,071 miliarde de lei la 1,015 miliarde.
          Totalul veniturilor prevăzute în BVC CFR Călători pe 2019, la momentul întocmirii lui, era și el mai mic cu 1,25% față de 2018, în cifre absolute diferența fiind de 27,1 milioane de lei. Între timp, raportul s-a inversat, veniturile înregistrate până la această dată fiind mai mari decât cele consemnate în 2018.

          Mai multe vagoane reparate și modernizate în cursul acestui an

          În BVC CFR Călători pe 2019 era prevăzută o creștere spectaculoasă a cheltuielilor alocate pentru reparații și întreținere pentru materialul rulant, de 47,51% față de anul precedent. Și banii au fost cheltuiți, așa că în momentul de față operatorul feroviar de stat se poate lăuda cu un parc activ de aproximativ 1.000 de vagoane.
          Alături de vagoanele reparate (care stăteau ”la gard”), este vorba și de 54 de vagoane modernizate în anul 2019 la întreprinderile de profil din România, prin programul investițional derulat în regim propriu de către CFR Călători. Aceste vagoane au fost introduse deja în compunerea trenurilor și contribuie la creșterea capacității de preluare a cererii de trafic, zilnic, cu peste 3.300 de locuri, precum și a condițiilor de călătorie oferite pasagerilor.
          Potrivit Raportului de activitate al CFR Călători pe 2018, anul trecut parcul activ de vagoane s-a diminuat cu 49 de vagoane clasă, de la 723 la 674, la care se adaugă 123 de vagoane speciale. Trăgând linie, a rezultat un parc activ de vagoane redus de la 846 la 797 (2018 comparativ cu 2017).

Sursa: https://clubferoviar.ro  

          Consiliul de Administratie al CFR Marfa a numit, joi, un nou director general provizoriu, dupa ce Marinica Voicu a demisionat luni.

          In locul acestuia a fost numit Traian Preoteasa, conform unui comunicat remis joi Ziare.com.

          Reprezentantii CFR Marfa anunta ca Traian Preoteasa, de profesie inginer si cu o experienta profesionala de aproape 30 de ani in domeniu, a ocupat pana in prezent functia de director general adjunct Tehnic in cadrul CNCF CFR SA.

           De-alungul carierei, acesta a ocupat pe rand diverse pozitii, de la inginer stagiar in cadrul Reviziei de Vagoane Craiova (1990-1994), la director general al CNCF CFR SA (in perioada 2005-2006), director general adjunct la SNTFC CFR Calatori (2005) sau consilier pe probleme feroviare al Ministrului Transporturilor (in perioada 2017-2018).

Sursa: http://www.ziare.com/

          Lucian Bode, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor a declarat marţi, că a dicutat cu reprezentantul Comisiei Europene despre scenariile privind ajutorul de stat de 363 de euro acordat CFR Marfă care v-a trebui returnat. Acesta a asigurat că nu se pune problema lichidării, potrivit Mediafax.
          "Am avut ieri o discuţie foarte bună cu domnul preşedinte Chiriţoiu, cu reprezentantul Comisiei Europene de la DG Competition. Am discutat scenarii cu privire la emiterea acelei decizii prin care ajutorul de stat, are majorarea capitalului social cu datoriile din 2013, este considerat de către Comisie, ajutor de stat şi trebuie returnat. Vorbim de 363 de milioane de euro. Am convenit să discut doamna comisar, paşii pe care România se angajează să îi urmeze în aceasta cauza", a declarat ministrul la conferinţa de presă susţinut cu ocazia Aniversării a 40 de ani a Metrorex.
          Bode a asigurat că nu se pune problema ca firma cu 6000 de angajaţi să fie lichidată, întrucât are importanţă strategică pentru economia României.
          "Să nu mă întrebaţi de ce am ajuns aici, pentru că este inadmisibil după ce ai o astfel de decizie a Comisiei, să tergiversezi ani de zile, când vorbim de o companie strategică în mecanismul economic al României. Când vorbim 900 de locomotive, când vorbim de 30.000 de vagoane, de 6000 de salariaţi, nu vorbim de o gogoşerie, vorbim de o companie importantă. Niciodată nu s-a pus şi nu se va pune problema ca această companie să fie lichidată, ca această companie să-şi închidă porţile", a spus ministrul.

          Sursa: https://www.digi24.ro/

          Exact în ziua in care s-a anunțat că CFR Marfă trebuie să restituie statului o datorie uriașă în urma unei decizii a Comisiei Europene, directorul general al companiei și-a dat demisia din „motive personale”.

          CFR Marfă anunță că luni, 18 noiembrie 2019, din motive personale, directorul general al societătii, Marinică Voicu, și-a înaintat demisia din poziția detinută din data de 6 septembrie 2017.

          „În perioada imediat următoare Consiliul de Administrație al CFR Marfă va desemna un nou director interimar al societății care va prelua atribuțiile funcției de director general. Menționăm că activitatea curentă a societății nu va fi afectată de aceasta decizie”, potrivit unui comunicat de presă al societății.
          Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat pentru CFR Marfă acordat în 2013 a fost ilegal, iar statul român va trebui să recupereze aproximativ 400 milioane de euro, a anunțat luni Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Sindicatele atrag atenția că o abordare haotică a problemei va avea repercusiuni asupra angajamentelor față de NATO și asupra securității energetice a țării.
          “În cazul CFR Marfă, investigaţia Comisiei Europene este la final. Ştim că decizia este scrisă şi va fi comunicată până la finele anului. Compania a primit un ajutor în vederea privatizării, în 2013, când s-au şters datoriile. Ea nu şi-a revenit nici acum, nici privatizată nu a fost, a continuat să facă pierderi, evident că situaţia nu este sustenabilă”, a spus Chiriţoiu.
           El a precizat că statul va avea la dispoziţie şase luni pentru a-şi recupera banii. “Întâi va veni decizia de la Comisia Europeană, care spune că trebuie recuperat ajutorul de stat pe care l-a primit compania, deci statul trebuie să-şi recupereze banii pe care i-a dat sau pe care nu i-a încasat de la CFR Marfă, apoi, după ce ne vine decizia, vom vedea ce variante putem aborda şi vom avea la dispoziţie cel puţin şase luni pentru a recupera acest ajutor”, a arătat oficialul Concurenţei.

          Cine e favorit la conducerea CFR Marfă
           Surse consultate de Club Feroviar au informat că locul lui Marinică Voicu urmează să fie luat de Traian Preoteasa, în prezent director general adjunct al CFR SA. Preoteasa a avut mai multe funcții de conducere în societățile de cale ferată, anume director CFR Călători (2001-2005), director general adjunct CFR Călători în 2005, director general CFR SA, 2005-2006, consilier la CFR SA (2006-2017), consilier al ministrului Transporturilor (2017-2018).
           În urmă cu puțin timp Preoteasa a informat într-o emisiune TV că a solicitat „personal” insolvența companiei CFR Marfă. El a mărturisit că gestionarul infrastructurii feroviare, CFR SA, a solicitat insolvența companiei CFR Marfă. ”Noi am solicitat, eu personal am solicitat insolvența”, a spus directorul general adjunct. Trebuie spus însă că pe rolul instanțelor nu s-a aflat un proces în care CFR SA să aibă calitatea de creditor și în care să ceară insolvența transportatorului feroviar de mărfuri.
          Sursele Club Feroviar au spus că cererea a fost adresată informal ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, care însă nu a fost de acord cu aceasta.
Preoteasa a criticat conducerea CFR Marfă. El spunea că această companie a pierdut 45% dintre contractele de transport în ultimii ani. „Nu a fost nicio restructurare. I-am intrebat: de ce nu vă încadrați (în costuri – n.red.)? Ei au foarte mulți oameni plătiți în afara contractelor”, spunea Preoteasa.
          Preoteasa spunea că datoriile CFR Marfă către ANAF sunt cele mai periculoase și că CFR Marfă ajunge la datorii de trei miliarde de lei dacă se includ și penalitățile, accesoriile. Oficialii Ministerului Transporturilor și ai CFR SA caută modalități de redresare a companiei. Una dintre căîle menționate în urmă cu câteva săptămâni presupunea trecerea unei părți a activelor CFR Marfă la CFR SA în contul datoriilor.
           În 2011 Traian Preoteasa a făcut parte dintr-un lot de angajați ai CFR și CNADNR (compania de drumuri și autostrăzi) trimiși în judecată în dosarul gripei aviare, însă a fost achitat în fața ultimei instanțe care a judecat cazul.

Sursa: https://clubferoviar.ro

          Guvernul francez intenționează să „absoarbă” aproximativ 35 de miliarde de euro (41,20 miliarde de dolari) din datoria operatorului feroviar național cu un total de 47 de miliarde de euro ca parte a reformelor planificate la SNCF, potrivit cotidianului francez Les Echos.

           Așa zisa „absorbție” a datoriilor, procedură neclară care încă nu se știe dacă va fi acceptată de către Comisia Europeană, vine in contextul în care operatori feroviari cu datorii mult mai mici, precum CFR Marfă, riscă dizolvarea în condițiile în care Comisia Europeană afirmă că aceștia au fost beneficiari ai unor ajutoare de stat.
          Planul ar prevede ca Guvernul francez să-și asume părți din datoria SNCF în 2020 și 2022 și va fi anunțat vineri de premierul Edouard Philippe la discuțiile cu sindicatele uniunilor feroviare, potrivit surselor anonime. Un purtător de cuvânt al Guvernului a refuzat să comenteze.
           Guvernul a declarat anterior că va începe să preia părți ale datoriei SNCF începând cu 2020 ca parte a reformei menite să pregătească compania de competiție, însă nu a spus cât va absorbi. Sindicaliștii au pornit acțiuni de protest cu începere din aprilie 2019, refuzând să lucreze două la fiecare cinci zile , începând cu 28 iunie, în semn de protest.
          Feroviarii ar putea fi însoțiți la proteste marți de funcționarii publici și muncitorii din energetică ca parte a protestelor îndreptate împotriva lui Manuel Macron și a planurilor acestuia de a liberaliza economia franceză.
          În 2018 Guvernul francez a anunțat că va prelua o datorie de 35 de miliarde de euro a SNCF, divizia de infrastructură, parte a planului de reformă a căii ferate. O sumă de  25 miliarde euro urmează să fie luată în 2020 iar 10 miliarde euro în 2022, măsuri care ar întări semnificativ situația companiei.
          Planul prevede acordarea unui împrumut între SNCF Reseau și Fondul datoriei guvernamentale (Caisse de la Dette Publique – CDP). După ce Parlamentul va aproba măsura prin legea bugetului de stat, datoria va fi trecută la CDP și eliminată din bilanțul contabil al SNCF. Aceasta metodă a funcționat în trecut când au mai fost preluate datorii de 8 miliarde euro de către SNCF Special Debt Repayment Unit .
          Dacă datoria guvernului va fi afectată pe termen lung de această măsură, aceasta va resabili soliditatea financiară a SNCF Reseaux și va garanta tratamentul egal al acționarilor.

Sursa: https://clubferoviar.ro

          În condițiile în care guvernele de la București alocă de ani buni fonduri insuficiente pentru modernizarea căii ferate, în Germania operatorul feroviar național, DB (Deutsche Bahn) alocă sume importante pe dezvoltarea căii ferate, printre care achiziția a 30 de trenuri de mare viteză.

          Deutsche Bahn (DB) vrea să investească 1 miliard de euro în achiziționarea a 30 de trenuri de mare viteză pentru a-și extinde flota de trenuri pe distanțe mari, potrivit railway-technology.com.
          Compania a comandat până acum 137 de trenuri ICE 4 (Siemens), 23 ECx (Talgo Spania) și 17 KISS (Stadler, Elveția) pentru următorii ani. Această decizie a fost aprobată de consiliul de supraveghere al companiei și vine după negocieri care au durat o lună. Noile trenuri vor deservi în principal liniile de mare viteză Köln-Rin-Main și Munchen-Berlin. Trenurile vor adăuga 11.400 de locuri în serviciu și vor fi echipate cu spații pentru biciclete. Această mișcare face parte din noua strategia feroviară a DB in care se urmărește dublarea numărului de pasageri pe distanțe lungi.
          În plus, căile ferate germane vor aloca suplimentar 500 de milioane euro pentru extinderea rețelei de depouri de întreținere a trenurilor ICE. Consiliul de supraveghere al DB a aprobat investițiile în cadrul reuniunii sale din 7 noiembrie și este estimată înființarea a alte 600 de locuri de muncă.
          În februarie 2019 , DB a anunțat că intenționează să investească în acest an 10,7 miliarde de euro (12,1 miliarde de dolari) pentru modernizarea rețelei feroviare din toată Germania. Câteva luni mai târziu, la începutul verii, Consiliul de Administrație al gigantului feroviar german a prezentat noua sa strategie privind dezvoltarea companiei.

Germania vrea o cale ferată puternică

          Strategia a fost prezentată Consiliului de Supraveghere, potrivit unui comunicat de presă al companiei germane. Unul dintre țeluri este respectarea obiectivului climatic în Germania. “Ne angajăm să ne îndeplinim responsabilitățile față de societate”, spunea Richard Lutz, CEO DB. Strategia, numită “Strong Rail”, a fost prezentată Consiliului de Supraveghere într-o ședință extraordinară ce a durat o zi întreagă.
          În viitor, compania se va concentra pe îmbunătățirea constantă a activității sale principale. “Germania va îndeplini obiectivele climatice numai dacă reușim să mutăm traficul către calea ferată de o manieră masivă în în următorul deceniu”, a declarat directorul DB, Richard Lutz. “Germania are nevoie de o cale ferată puternică: pentru climat, pentru oameni, pentru economie și nu în ultimul rând pentru Europa. DB recunoaște responsabilitatea pe care o avem în societate și ne concentrăm toate eforturile pentru construirea unui sistem feroviar puternic”. Reuniunea extraordinară a Consiliului de Supraveghere a avut loc la Kaiserbahnhof în Potsdam și s-a încheiat marți seara.
          La sfârșitul anului trecut, Consiliul de administrație al DB și-a prezentat “Agenda pentru îmbunătățirea serviciului feroviar” care a fost concepută pentru a spori capacitățile, pentru a crește calitatea și punctualitatea și pentru a îmbunătăți satisfacția clienților. Noua strategie generală, „Strong Rail”, va oferi acum un cadru mai amplu care să clarifice ce reprezintă Grupul DB și ce direcție va avea în viitor. Noua strategie vizează principalele obiective de politică privind transportul și climă ale guvernului german.
          Potrivit companiei, aceste obiective ambițioase pot fi atinse numai dacă Deutsche Bahn, întreaga industrie feroviară și factorii de decizie politică, adoptă soluții în comun. În lunile următoare vor trebui luate decizii importante pentru punerea în aplicare a acestor proiecte ambițioase, inclusiv în ceea ce privește noul Acord de Performanță și Finanțare (LuFV III), care va intra în vigoare în 2020. Digitalizarea progresivă a rețelei feroviare germane va juca un rol-cheie , în condițiile realizării unor noi linii și modenrizării celor existente.

Transport nepoluant până în 2038

          Sprijinit de tehnologia digitală, grupul va urmări în mod constant creșterea în transportul de pasageri și mărfuri în următorii ani. DB va investi zeci de miliarde de euro în trenuri noi și va spori performanța operațională în rețea cu 30%. Numărul angajaților va crește cu 100.000 în următorii ani. Deutsche Bahn a avansat, de asemenea, spre obiectivul său de utilizare 100% de energie regenerabilă, urmând să devanseze țintele stabilite în această direcție în 2038, față de 2050. Strategia de bază a DB-ului “Strong Rail” urmează să înlocuiască strategia DB 2020, intrată în vigoare la începutul actualului deceniu.
          Scopul este de a face DB mai robust, mai puternic și mai inventiv. “Strategia noastră feroviară va oferi direcții pentru acțiunile noastre”, a spus Richard Lutz. “Bineînțeles, este clar că o rețea feroviară puternică trebuie să fie legată de alte moduri de transport și trebuie să aibă o perspectivă internațională, deoarece așteptările clienților noștri de pasageri și de mărfuri nu se opresc la granițele noastre și nu pot fi îndeplinite doar de către intermediul serviciile feroviare. Vom evalua participatiile noastre majore, în funcție de modul în care acestea pot contribui la construirea unui sistem feroviar puternic. DB Schenker (divizia de logistică) întărește afacerile noastre de transport feroviar în Europa și este astfel o parte integrantă a grupului nostru”, spune Lutz.

Mesajele fundamentale ale DB pe 2019

          Obiectivele climatice ale Germaniei pot fi atinse numai prin strategia „Rail Strong”. Aceasta se concentrează pe activitatea principală a DB. Astfel, DB Schenker este privit ca oferind un sprijin esențial DB Cargo pe calea creșterii profitabile. DB Arriva are o relevanță strategică mică pentru construirea unei rețele feroviare puternice și ar trebui, prin urmare, să fie vândută.
          Transportul pe distanțe lungi își va dubla afacerile. Transportul pe distanțe lungi al DB va înregistra dublarea numărul de pasageri la peste 260 de milioane pe an.               Acest lucru se va face cu un efort enorm, dar adăugarea de conexiuni mai directe și trenuri mai frecvente va contribui la atingerea acestui obiectiv. Peste 30 de orașe mari se vor bucura de conexiuni de două ori pe oră între orașele din Germania.

• DB va adăuga un miliard de noi pasageri regional și local.
• DB Cargo își va majora volumul traficului feroviar în Germania cu 70%.
• DB va colabora cu guvernul german pentru extinderea capacității rețelei feroviare cu 30%.
• DB va intra într-o nouă eră cu Digital Rail.
• Stațiile DB vor deveni hub-uri pentru mobilitatea de ultimă oră.
• DB va angaja 100.000 de angajați noi în următorii ani.
• DB va avea mai multe trenuri și va oferi mai multe conexiuni decât oricând.
• DB va colabora, de asemenea, cu organismele clientului pentru a moderniza aproape 1000 de trenuri în transportul regional și local, permițându-le să transporte până la 12% mai mulți pasageri.

Sursa: https://clubferoviar.ro 

          În cadrul ședinței plenului Senatului României de astăzi, 21 octombrie 2019, au fost adoptate Raportul comun al comisiilor de specialitate asupra Cererii de reexaminare formulată de Președintele României asupra Legii privind statutul personalului feroviar și Legea in forma trimisă la promulgare .
          Urmează trimiterea legii la Camera Deputaților unde Cererea de examinare va fi supusă dezbaterilor comisiilor de specialitate și supusă votului plenului!

          Sursa: https://www.facebook.com/fnfmcv

          CFR Infrastructură (CFR SA) vrea să execute CFR Marfă şi CFR Călători pentru datorii de un miliard, respectiv 180 de milioane de lei și a trimis notificări în acest sens. "Nu mai dorim să fim o bancă fără dobândă", a declarat marţi, Constantin Axinia, directorul CFR SA. "Noi le-am propus să ne dea active ca să pot să ajut CFR Marfă să nu fie executat de altcineva. Vagaone, locomotive terminale. Există un plan ca CFR SA să dezvolte un departament de marfă în care vor exista vagoane și locomotive apte de circulație. Cu o parte vom face propriul transport tehnologic", spune Axinia, explicând că nu se pune problema să fie creat un concurent pentru CFR Marfă, fiindcă nici nu ar permite legea.
          Ar fi un fel de holding "În momentul în care statul român va considera că are nevoie să creeze o altă (societate de transport) marfă, poate să dea dispoziție, printr-o lege, ca aceste locomotive și vagoane care au fost luate de la Marfă și transferate la Infrastructură, să creeze o altă societate de Marfă".

          Directorul CFR SA a spus că societatea pe care o conduce are situația cea mai stabilă dintre toate societățile în care s-a scindat SNCFR în 1998.

          Axinia a spus că ar vrea ca CFR Infrastructură să facă și transport de călători. "Nu vreau să divulg tot, fiindcă sunt într-o negociere, dar aș vrea ca în momentul în care se va circula de la Gara de Nord la Aeroportul Otopeni, să se circule cu material rulant aparținând CFR Infrastructură și, dacă reușesc, vă voi arăta material rulant adaptat anului 2019".

          Cât de mari sunt datoriile?

          "CFR Călători are o datorie de 180 de milioane de lei care creşte pe măsură ce trece timpul, iar CFR Marfă are o datorie de un miliard de lei. Am făcut notificări, mi-au plătit ceva din urmă, dar îi vor executa silit. Eu le-am înaintat câte un document în care le-am prezentat situaţia financiară a căii ferate române, că noi de la Infrastructură nu mai dorim să fim o bancă fără dobândă şi nu putem să subvenţionăm CFR Călători şi CFR Marfă, creându-ne un gol financiar. Dacă ei au pierderi i-am rugat să nu le transfere către Infrastructură", a declarat Axinia.

          Directorul CFR SA a explicat că banii din datoriile celor două companii ar putea fi utilizaţi pentru optimizarea funcţionării căii ferate, pentru servicii de întreținere şi pentru ridicarea restricţiilor de viteză.

          "CFR Călători are o datorie de 180 de milioane de lei şi este o gaură imensă în bugetul nostru, pentru că aceşti bani noi i-am planificat încă de la începutul anului când am construit bugetul companiei şi mai ales pe partea de fonduri proprii. Aceste fonduri sunt în exclusivitate pentru achiziţionarea de materiale şi servicii pentru buna funcţionare a căii ferate".

Sursa: http://mobile.hotnews.ro

          Ca urmare a contestațiilor depuse de companiile Siemens Mobility şi Alstom Ferroviaria SpA, procesul de evaluare privind licitaţia pentru achiziţia celor 40 de rame electrice a fost întrerupt, potrivit anunțului făcut de Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), publicat miercuri, 2 octombrie 2019, pe pagina sa de Internet.

          „Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) informează că, urmare a înregistrării a două contestaţii din partea companiilor Siemens Mobility şi Alstom Ferroviaria SpA, privind licitaţia de achiziţie a materialului rulant nou destinat transportului regional şi suburban feroviar de călători (trenuri electrice regionale RE-R), procesul de evaluare a fost întrerupt”, susțin oficialii ARF.

          Instituţia dă asigurări că procedura va fi continuată conform prevederilor legale, după primirea Deciziei/Deciziilor de la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC).

          În aprilie 2019, ARF a lansat licitaţia pentru „Achiziţie material rulant nou destinat transportului regional şi suburban feroviar de călători (trenuri electrice regionale RE-R)”, contractul având valoarea de până la 4,5 miliarde lei. Obiectul contractului îl reprezintă achiziţia publică a 40 unităţi rame electrice regionale şi mentenanţa acestora pe o perioadă de 15 ani de la livrarea fiecărei rame electrice, urmând ca acestea să fie livrate în termen de 32 de luni de la semnarea contractului.
         În perioada 30 iulie - 17 septembrie 2019, comisia de evaluare a ARF a verificat propunerile tehnice şi solicitările de clarificări prezentate de ofertanţii declaraţi admişi la faza de verificare iniţială, respectiv Alstom Ferroviaria SpA - Alstom Transport SA, Asocierea CRRC Qingdao Sifang - Astra Vagoane Călători şi Siemens Mobility.

          Astfel, au fost declarate admisibile în faza de evaluare tehnică cele trei oferte primite pentru achiziţia de rame electrice regionale, sub rezerva excluderii ofertei unuia dintre cei trei participanţi, în situaţia identificării unei situaţii potenţial generatoare de conflict de interese în care s-ar găsi acesta.

          Potrivit procesului verbal al şedinţei de evaluare a propunerilor financiare pentru achiziţia celor 40 de rame electrice, încheiat pe data de 18 septembrie 2019, Comisia de evaluare a analizat cele trei propuneri financiare depuse, principalul aspect al evaluării fiind preţul ofertei. Astfel, Alstom Ferroviaria SpA - Alstom Transport SA a venit cu un preţ fără TVA de peste 1,7 miliarde de lei, care, în opinia membrilor comisiei, nu este un preţ neobişnuit de scăzut, aşa cum este prevăzut la art. 210 din Legea nr. 98/2016 cu modificările şi completările ulterioare. În cazul său, nu au fost identificate erori aritmetice, iar propunerea financiară se încadrează în valoarea estimată. În concluzie, oferta a fost declarată admisibilă.

          În cazul Asocierii CRRC Qingdao Sifang - Astra Vagoane Călători, propunerea financiară a fost de 1,481 miliarde de lei fără TVA, în timp ce Siemens Mobility a cerut un preţ de 1,67 miliarde de lei, fără TVA, însă a fost identificată o eroare materială, dar care nu este de natură a influenţa propunerea financiară, preţul total al ofertei şi/sau punctajul ofertei, scrie Agerpres.

          În final, punctajele acordate celor trei companii pentru ofertele propuse la licitaţia organizată de Autoritatea de Reformă Feroviară pentru achiziţia de material rulant nou destinat transportului regional şi suburban feroviar de călători sunt următoarele: pe primul loc, CRRC Qingdao Sifang - Astra Vagoane Călători, cu 89 de puncte, pe locul doi se situează Asocierea Alstom Ferroviaria SpA - Alstom Transport SA, cu 78,69 de puncte, iar locul trei este ocupat de Siemens Mobility, cu 78,47 de puncte.

          Sursa: https://sursesiresurse.ro

          Măsura trebuia aplicată încă de acum doi ani, obligație ce revine operatorului național și Ministerului Transporturilor prin regulamentele UE, spune Consiliul Feroviar.
          Modul de calcul al TUI nu se realizează ţinând cont de prevederile Regulamentului UE nr. 2015/909, pe baza costurilor generate direct în urma exploatării serviciului de transport feroviar, potrivit raportului privind infrastructura dat publicității marți de către Consiliul Feroviar.
CFR lucrează în prezent la stabilirea unei metode de repartizare a categoriilor de costuri pe elemente specifice, atât pentru TUI, cât şi pentru serviciile conexe, pentru anul 2019. Modelarea costurilor directe face obiectul proiectului “Serviciul de consultanţă pentru calculul tarifului de utilizare a infrastructurii CFR”.
Administratorul de infrastructură, respectiv CFR SA, ar fi trebuit să comunice Consiliului Naţional de Supraveghere din Domeniul Feroviar metoda sa de calculare a costurilor directe și, după caz, un plan de introducere treptată, cel târziu până la 3 iulie 2017.
Metoda actuală de calcul a TUI ține cont de următoarele elemente tarifare: distanța parcursă de tren, tonajul brut al trenului, tipul de trafic (marfă sau călători), ruta de circulație şi clasa secției de circulație și dotarea cu sisteme de electrificare pentru asigurarea curentului de tracțiune.

          Cum au evoluat veniturile din TUI

          În anul 2018, faţă de anul 2016, administratorul infrastructurii a înregistrat o scădere a veniturilor din TUI pentru transportul feroviar de călători de aproape 2,5% şi a celor din TUI pentru transportul feroviar de marfă de aproape de 4%. Pe de altă parte, gestionarii de infrastructură au înregistrat o creştere cu circa 5% a veniturilor din TUI pentru transportul feroviar de călători şi cu aproximativ 24% a veniturilor din TUI pentru transportul feroviar de marfă.
Rzultatele nete înregistrate au fost însă în scădere. Cel net al CFR SA s-a diminuat cu 97%, în perioada analizată, păstrându-se însă pozitiv. În schimb, rezultatul net al gestionarilor de infrastructură a fost negativ, comparativ cu 2016, când acesta a atins 6,89 milioane de lei.
Consiliul Feroviar spune că, din informaţiile furnizate de CFR SA şi gestionarii de infrastructură feroviară, rezultă o scădere importantă a sumelor alocate de la bugetul de stat pentru reparaţii şi întreţinerea infrastructurii feroviare.
Pe de altă parte, au crescut sumele alocate din sursele proprii ale administratorului infrastructurii şi gestionarilor pentru finanţarea infrastructurii feroviare.

          Unde se poziționează nivelul TUI din România

          Conform informaţiilor cuprinse în ultimul Raport de monitorizare a pieţei feroviare europene, aferente anului 2016, publicat de IRG-Rail, în anul 2018, România a ocupat a unsprezecea poziţie în ceea ce priveşte nivelul mediu al TUI plătit de operatorii de transport feroviar de marfă şi pasageri (2,58 euro pe tren-km) din totalul celor 28 de ţări care au raportat aceste informaţii. Potrivit raportului, tarifele medii de acces pe calea ferată diferă între statele membre IRG-Rail, în funcţie de tipuri de trenuri şi de liniile specifice.

          Infrastructurile de servicii feroviare nu s-a dezvoltat

          Conform informaţiilor furnizate de CFR SA şi de gestionarii de infrastructură, numărul infrastructurilor de servicii a rămas aproape constant în perioada 2016-2017, ceea ce indică faptul că nu s-au făcut investiţii pentru dezvoltarea acestor servicii.
În ceea ce priveşte veniturile obţinute din TSA (Tarife Servicii Anexe) de către Compania Naţională de Căi Ferate “CFR”SA şi gestionarii de infrastructură feroviară, acestea au înregistrat o scădere de 6% în anul 2018, faţă de anul 2016, în timp ce cheltuielile aferente prestării acestor servicii s-au majorat cu 31%. Datele indică un nivel al cheltuielilor pentru serviciile furnizate în cadrul infrastructurilor de servicii mai mare decât cel al veniturilor obţinute din TSA. În anul 2018 cheltuielile au depășit veniturile cu peste 22%.
Suma totală alocată pentru infrastructura de servicii a crescut cu aproape 33% în 2018, comparativ cu 2016. Sursele proprii rămân principalul mod de finanţare (creştere cu 36%), în timp ce sumele alocate de la bugetul naţional asigură doar o mică parte din necesar (scădere cu 92%). Timp de trei ani, nu au fost atrase fonduri europene pentru a dezvolta aceste servicii, spune Consiliul Feroviar.

         Sursa: https://clubferoviar.ro